Sfârșește dominația americană pe apă?

Programul de portavioane al Chinei, gestionat de Marina Armatei Populare de Eliberare (PLAN), a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimele decenii, reflectând ambițiile Chinei de a deveni o putere navală globală.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

CÂTEVA EXEMPLE

În 1985, China a achiziționat portavionul australian dezafectat HMAS Melbourne pentru studiu, iar ulterior a cumpărat și nave sovietice dezafectate (Minsk, Kiev și Varyag) pentru a înțelege designul și funcționalitatea acestora.

Varyag a fost transformat în primul portavion operațional al Chinei, la Șantierul Naval Dalian și rebotezat Liaoning sau „Tip 001”, cu un deplasament de 60.000 de tone și cu propulsie convențională. Poate transporta 36 de aeronave, inclusiv 24 de avioane de luptă Shenyang J-15, elicoptere Changhe Z-18 și Harbin Z-9. Liaoning este acum considerat pregătit pentru luptă.

Portavionul Shandong (Tip 002), staționat la Baza Navală Yulin, este primul construit în întregime în China, bazat pe designul Liaoning, dar cu îmbunătățiri. Are un deplasament de 66.000 de tone, propulsie convențională, poate transporta un număr similar de aeronave ca Liaoning, dar cu un design optimizat pentru eficiență.

Fujian (Tip 003) este primul portavion proiectat și construit integral în China, tot cu propulsie convențională, lansat la apă de la Șantierul Naval Jiangnan din Shanghai în 2022, are un deplasament de 85.000 de tone, comparabil cu portavioanele Kitty Hawk ale SUA și trei catapulte electromagnetice (EMALS), similar cu USS Gerald R. Ford. Este primul portavion chinez capabil să lanseze aeronave mai grele și mai avansate, inclusiv drone și avioane stealth J-35. Poate transporta 40 de avioane de luptă (J-15T, J-15D, J-35 stealth) și 12 elicoptere, inclusiv aeronave de avertizare timpurie Xi’an KJ-600.

Tip 004, realizat la Șantierul Naval Dalian, are deja propulsie nucleară, oferind rază de acțiune nelimitată și autonomie extinsă, un deplasament de 85.000 de tone, apropiindu-se mult de cele americane (USS Gerald R. Ford, de 100.000 tone) și transportă avioane de luptă J-35 stealth, drone GJ-11 și KJ-600 AEW&C.

China vrea să mai construiască cel puțin două portavioane până în 2030 și în următorii ani să ajungă la 7, urmând să egaleze flota americană din Pacific.

Extinderea bazelor Yuchi (Qingdao, pentru Liaoning) și Yulin (Sanya, pentru Shandong) sugerează pregătiri pentru găzduirea altor portavioane, posibil Fujian și Tip 004.

Spre deosebire de SUA, China nu dispune încă de o rețea globală de baze pentru susținerea operațiunilor de lungă durată.

Portavioanele permit Chinei să-și afirme influența în regiuni disputate, precum Marea Chinei de Sud, și să contracareze prezența navală a SUA.

Exercițiile din 2024 în apropierea Taiwanului și a insulelor japoneze au stârnit îngrijorări la Tokyo și Washington, după cum a relatat Associated Press.

Portavioanele chineze au navigat pe lângă primul lanț de insule din  arhipelagul Pacificului din largul continentului asiatic, care include Japonia, Taiwan și o parte din Filipine. Liaoning a ajuns mai departe, până la al doilea lanț de insule, o linie strategică ce se extinde până la Guam, demonstrând că și China poate provoca aliatul Japoniei, Statele Unite.

CHINA VS. SUA

În prezent, SUA operează 11 portavioane cu propulsie nucleară (10 din clasa Nimitz și unul din clasa Gerald R. Ford), fiecare cu un deplasament de 100.000 tone, capabile să transporte 75–90 de aeronave, inclusiv avioane stealth F-35C. SUA intenționează să mențină o flotă de 11–12 portavioane pe termen lung, cu înlocuirea treptată a clasei Nimitz cu portavioane din clasa Gerald R. Ford (două sunt deja în construcție, USS Enterprise și USS Doris Miller, planificate pentru 2028 și 2032).

China are doar 4 portavioane, iar capacitatea actuală a Chinei este de 36–40 de aeronave per portavion, experiența sa operațională fiind limitată, începând abia din 2012. Ambițiile Chinei vizează egalarea SUA până în 2049 (centenarul Republicii Populare Chineze). Totuși, atingerea parității complete, inclusiv în logistică și integrarea grupurilor de luptă, ar putea dura până în 2050.

Construcția unui portavion nuclear costă 10–15 miliarde USD, iar întreținerea unei flote de 10+ portavioane necesită bugete uriașe.

Competiția sino-americană va depinde, așadar, de factorii economici în acest duel al giganților planetei, chiar dacă avantajul istoric al SUA, rețeaua sa globală de baze și experiența operațională de peste opt decenii fac ca paritatea completă să fie un obiectiv pe termen lung pentru China.

Dar China desfășoară avioanele Shenyang J-35 de a cincea generație pe portavioanele sale, punând în discuție dominația navală a americanilor.

China a construit o bază masivă de 270.000 de metri pătrați în districtul Shenbei, unde Shenyang Aircraft Corporation va produce avioanele de vânătoare stealth J-35. Potrivit analiștilor occidentali independenți, noua bază este capabilă să producă 100 de aeronave anual. Binișor peste capacitățile americanilor!

Multă vreme, Statele Unite ale Americii au fost singura putere navală care opera un avion de vânătoare stealth, cu F-35C Lightning II desfășurat pe portavioanele sale. Acum, SUA vor trebui să se confrunte cu marina Chinei, aflată în creștere și în modernizare rapidă, care are primele sale avioane de vânătoare stealth operaționale, sub forma Shenyang J-35.