Mihai Tudose: O guvernare pentru sparanghel! S-a meritat?

Europarlamentarul PSD Mihai Tudose comentează, într-o postare pe pagina sa de Facebook, interminabilul scandal al sparanghelului.

Tudose afirmă că ministrului Muncii, Violeta Alexandru, i-au trebuit 2 luni pentru a se urni la Berlin pentru a-și apăra „compatrioții de abuzurile recunoscute, de altfel, prompt de omologul ei german”.

Europarlamentarul susține chiar că Violeta Andrei și-a asumat responsabilitatea „numai sub amenințarea comisiei de anchetă și a protestelor sezonierilor români de la Bonn”.

Mai mult, Mihai Tudose este de părere că guvernul „trebuie” să răspundă multor întrebări legate de afacerea sparanghelul.

Iar în cazul în care răspunsurile nu vor fi date, Tudose afirmă că vom putea da Europei prilejul unui nou titlu: „O guvernare pentru sparanghel”

„Dacă nu vom avea urgent răspunsuri din partea celor care au promis cetăţenilor români marea cu sarea standardelor europene, s-ar putea să dăm curând Europei prilejul unui nou titlu: „O guvernare pentru sparanghel”. S-a meritat?”, a scris Mihai Tudose.

Vă prezentăm textul postării lui Mihai Tudose:

„O guvernare pentru sparanghel?

A fost nevoie de două luni de presiuni publice ale PSD, pentru ca ministrul Muncii să se urnească la Berlin, ca să-și apere compatrioții de abuzurile recunoscute, de altfel, prompt de omologul ei german. ”Trebuie să recunosc că mi-e rușine”, a spus luni, cu francheţe, ministrul federal al Muncii, confirmând acuzațiile aduse de PSD în afacerea asta atât de dubioasă.
Numai sub ameninţarea comisiei parlamentare de anchetă şi a protestelor sezonierilor români la Bonn, dna Violeta Alexandru şi-a asumat, într-un târziu, responsabilitatea ce-i revine prin fişa postului. Faptul că Germania se apucă acum să-şi modifice legea muncii, nu mai încălzeşte pe nimeni. Pentru lucrătorii aflaţi pe plantaţiile de sparanghel e prea târziu. Proprietarii de ferme şi-au făcut treaba cu ei. Nemţii au depăşit impasul pandemiei, exploatând o forţă de muncă oricum ieftină. Pe care şi aşa nu au plătit-o conform contractului. Şi căreia-i asigură condiţii de cazare şi muncă indecente şi periculoase în contextul virusului.
Guvernul a fost nevoit să trimită un avion să repatrieze un prim lot de lucrători, iar povestea asta de sclavie modernă e departe de a se fi încheiat.
Persistă câteva întrebări la care Guvernul trebuie să răspundă: despre plecarea a mii de oameni, în timpul stării de urgenţă, dintr-o zonă în carantină; despre condiţiile de la aeroportul din Cluj; despre regimul asigurat de angajatori în Germania; despre starea medicală a celor care încep să se întoarcă.
Mi s-a părut relevant, în această afacere umilitoare pentru condiţia românilor în UE, un titlul apărut în „Der Spiegel”: „O viaţă pentru sparanghel”. S-a meritat? Pentru unii, foarte puţini, cu siguranţă da.
Dacă nu vom avea urgent răspunsuri din partea celor care au promis cetăţenilor români marea cu sarea standardelor europene, s-ar putea să dăm curând Europei prilejul unui nou titlu: „O guvernare pentru sparanghel”. S-a meritat?”.