Multi nici nu auzisera de ea, si foarte putini sunt cei care i-au citit vreo carte.
Cu cativa ani in urma am citit "Animalul inimii" si chiar daca am cunoscut doar de la nivelul copilariei lumea aceea in care Securitatea era dominanta vietii de zi cu zi, indiferent ca erai intre cei patru pereti ai casei tale sau intre "zidurile" vietii publice, m-a infiorat si infricosat perspectiva ca regimul acela ar fi putut continua pana la maturitatea mea.Ceea ce vreau sa subliniez aici este nu atat creatia scriitoarei, ci modul in care ii confiscam o victorie care nu ne apartine, nici macar prin vreo recomandare sau prin vreo sustinere institutionala la nivelul statului nostru.M-as fi bucurat sa vad macar o scrisoare de sprijin din partea ministrului culturii, din partea unor scriitori romani care se vor lauda acum cat de bine o cunosc… Chiar daca nu ar fi influentat in niciun fel comitetul Academiei suedeze, ne-ar fi dat dreptul astazi sa nu fim penibili in a ne aroga un succes la care nu avem nici un aport.











































