Primul român arestat la domiciliu

Bărbatul, acuzat de șantaj, a cerut ca arestarea preventivă să fie înlocuită cu arest la domiciliu. Problema este însă că poliția nu deține brățări electronice, cu care să îl monitorezeze pe bărbat.

În acest caz, soluția este ca inculpatul să fie păzit la domiciliu de polițiști. Deocamdată nu se știe în ce mod va fi pusă în aplicare această decizie a instanței.

Arestul la domiciliu, în vigoare de la 1 februarie

Una dintre noutăţile aduse de noul Codul Penal, care a intrat în vigoare de la 1 februarie, este cea a arestului la domiciliu. Măsura nu poate fi luată decât de un judecător, la propunerea procurorilor, iar cei care ar urma să o pună în aplicare fiind poliţiştii. Numai că, până în acest moment, oamenii legii nu au primit fonduri pentru logistică, respectiv a sistemului de supraveghere prin GPS şi a brăţărilor electronice, care ar urma să fie aplicate infractorilor.

Conform noii legislaţii, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (…) La cererea scrisă şi motivată a inculpatului, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, prin încheiere, îi poate permite acestuia părăsirea imobilului pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului”, se precizează în noua reglementare.

În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, cel care se află în stare de arest la domiciliu poate părăsi imobilul fără permisiunea oamenilor legii, informând imediat despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnate cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.