Decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina a declanșat multe consecințe neprevăzute – de la determinarea Suediei și Finlandei să adere la NAT,O până la transformarea Rusiei într-un stat paria. Și acum pe listă poate fi adăugată distrugerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC) legată de Moscova, cândva un instrument util de influență a Kremlinului, relatează publicația europeană Politico.
- Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
- Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
- Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
- Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
- Hagi, noul selecționer al echipei naționale
UOC, cu 2,5 milioane de adepți, împarte credincioșii ortodocși ucraineni cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU), de care țin cca.58% dintre aceștia.
Autoritățile ucrainene iau în considerare interzicerea bisericii – și un proiect de lege a fost deja pregătit de partidele de opoziție pentru a face exact acest lucru. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este de așteptat să facă un anunț în curând despre viitorul bisericii, dacă va exista o interdicție totală sau o opțiune ca biserica să se reformeze, fără a mai avea vreo legătură cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu liderul acesteia, Patriarhul Kiril, un susținător puternic al invaziei.
Ortodoxia ucraineană s-a împărțit în 2018 în două biserici concurente în urma presiunilor de la Kremlin. OCU a primit independența bisericească din partea Patriarhiei Constantinopolului un an mai târziu. Bisericile OCU au oferit sprijin protestatarilor Maidanului din 2014, care l-au răsturnat pe Viktor Ianukovici, satrapul Moscovei în Ucraina.
În trecut, guvernul lui Zelensky a ezitat să acționeze împotriva bisericii Moscovei din Ucraina, nevrînd să depășească nicio limită în ceea ce privește libertatea de exprimare religioasă sau să încalce normele UE ori internaționale privind protecția cultelor.
Un sondaj realizat în decembrie de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev a constatat că 78% dintre ucraineni cred că guvernul ar trebui să intervină în activitățile UOC; 54% cred că biserica ar trebui interzisă definitiv și 24% preferă o opțiune mai blândă de control și supraveghere de stat. Doar 12% cred că UOC ar trebui lăsată în pace, mai scrie Politico.
De precizat că toți românii din Ucraina țin de UOC, prin cele peste o sută de biserici ale lor, dintr-un motiv foarte simplu, anume că biserica afiliată Moscovei le-a permis să se roage în limba maternă, fapt pe care ei l-au considerat cel mai important.
În ianuarie, unii preoți de etnie română din Ucraina au acuzat serviciile ucrainene „de prigoană”, în urma verificărilor făcute în lăcașurile de cult. Serviciile secrete ucrainene susţin că există preoţi care fac propagandă pentru ruşi şi îi ameninţă cu expulzarea. BOR a făcut un apel către preoți „să se adecveze în mod înțelept creștin, onest și realist” la realitatea tragică din țara vecină, „invadată și agresată militar de aproape un an”. „Rațiunea supremă a acestei adecvări o constituie adevărul obiectiv probat de crunta realitate imediată, neideologizată, nemanipulată de propaganda celor ce încearcă să justifice, inclusiv religios, războiul și crimele în masă”, spunea atunci Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR.












































