În cursul zilei de marți, 23 ianuarie, reprezentatul special al Statelor Unite pentru Ucraina, Kurt Volker, a întreprins o vizită oficială la Kiev, acolo unde s-a întâlnit cu președintele Petro Poroșenko, cu Șeful Statului Major, Viktor Mujenko, cu Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, și cu ministrul pentru Problemele Teritoriilor Ocupate Temporar și Refugiați, Vadim Cernâș.

Kurt Volker şi Petro Poroșenko

Consolidarea armistițiului

Un comunicat al președinției ucrainene anunță că cei doi oficiali și-au exprimat „îngrijorări serioase” față de lipsa de progres din partea Rusiei în realizarea acordurilor de pace de la Minsk. Declarația șefului statului ucrainean notează că „prioritățile absolute” acum sunt consolidarea armistițiului din estul țării și „retragerea forțelor rusești de ocupație din Ucraina”.

Într-o postare pe Twitter, Volker a spus că a avut „o discuție bună” cu Poroșenko, adăugând că va merge la Dubai în ziua de 26 ianuarie, în contextul unei noi întâlniri pe care o va întreprinde cu emisarul special al Moscovei pentru Ucraina, Vladislav Surkov. Anticipând temele ce vor fi atinse cu acest prilej, liderul american a dezvăluit că intenționează să discute cu omologul său rus despre retragerea forțelor controlate de Moscova în Donbas și eliberarea prizonierilor. În acest sens, discuțiile privind modalitățile de accelerare a soluționării conflictului vor reprezenta o parte importantă a reuniunii.

Anterior, Volker a declarat că acordurile de pace de la Minsk nu au fost puse în aplicare pentru că „Rusia nu a vrut”. Vorbind la Bruxelles, înaintea vizitei în Ucraina, oficialul american a mai afirmat că implicarea militară a Rusiei în estul Ucrainei a dat rezultatul exact opus a ceea ce declara președintele Vladimir Putin că și-ar dori, și anume o „Ucraină prietenoasă” cu Rusia și care să rămână în orbita Moscovei.

Cu toate acestea, la Kiev, Volker a afirmat că președintele Vladimir Putin și-ar putea schimba imaginea pe care o prezintă lumii. „Cred că este posibil ca el să își schimbe imaginea pe care o prezintă lumii. În momentul de față, în Europa, în SUA și în întreaga lume, Rusia este privită ca un agresor.

Nu vedem o ameliorare a relațiilor SUA-Rusia, nici o îmbunătățire a relațiilor UE-Rusia și există în continuare sancțiuni împotriva sa”.

„Cred totuși că Rusia se poate schimba însă va trebui să se bazeze pe modificarea unor abordări cu privire la diferite chestiuni: estul Ucrainei este una dintre acestea. Dacă Rusia ar contribui cu adevărat la atingerea păcii și la implementarea acordurilor de la Minsk, acest lucru ar conduce la schimbarea percepției noastre despre Rusia”, a afirmat Volker.

Întrebat despre recenta lege adoptată în Rada Supremă privind reintegrarea Donbasului, care desemnează Rusia drept agresor și numește regiunile separatiste din Donețk și Lugansk „teritorii ocupate temporar”, Volker a afirmat: „Nu cred că acest lucru schimbă cu ceva situația de pe teren (…) ci doar califică ceea ce vedem cu ochii noștri”.

Ucraina va stoca sistemele antitanc

Întâlnirea dintre Kurt Volker și Vladislav Surkov, organizată la Dubai, a fost cea de-a patra desfășurată de până acum. Elementul de noutate de această dată a constat în faptul că reuniunea din data de 26 ianuarie a celor doi a avut loc în urma deciziei Statelor Unite de a furniza arme antitanc de tip Javelin armatei ucrainene.

Informația a creat mari tensiuni în interiorul Kremlinului, care a avertizat în repetate rânduri că un astfel de demers din partea Washingtonului nu va face decât să amplifice violențele din estul Ucrainei.

Potrivit recentelor afirmații ale ministrului ucrainean al Apărării, Stepan Poltorak, data exactă când sistemele Javelin vor fi livrate Kievului va fi cunoscută după ziua de 2 februarie, în urma vizitei șefului apărării la Washington.

Cu privire la subiectul livrării sistemelor Javelin de către Washington și-a exprimat opinia și fostul comandant al Armatei SUA în Europa, Ben Hodges. Potrivit lui, Rusia va încerca în perioada următoare să localizeze zonele în care Ucraina va stoca sistemele antitanc.

„Sunt convins de faptul că rușii vor căuta să descopere locurile în care vor fi amplasate acest tip de arme, în condițiile în care acestea sunt sisteme foarte avansate și capabile să schimbe modul în care oamenii gândesc cu privire la anumite lucruri”. Într-adevăr, faptul că Ucraina va deține în arsenalul său militar sisteme antitanc de tip Javelin ar putea împiedica Rusia să obțină noi avansuri militare în Donbas în viitorul apropiat. De asemenea, acest lucru ar putea să îmbunătățească poziția de negociere a Ucrainei în fața Rusiei în cadrul procesului de la Minsk.

Potrivit informațiilor oficiale, pe teritoriul Donbasului se află în prezent aproximativ 35.000 – 40.000 de separatiști sprijiniți de Kremlim și 4.000 – 5.000 de militari și comandanți ruși.

În ciuda mediatizării evenimentului, întâlnirea de la Dubai nu a generat mari speranțe din partea niciuneia dintre părțile implicate. Cu câteva zile în urmă, Volker a declarat că așteaptă să vadă mai multă implicare diplomatică în privința soluționării conflictului din Donbas și o mai mare dorință a Occidentului de a deveni mai creativ în ceea ce privește politica de sancțiuni asupra Kremlinului în cazul în care eforturile de obținere a păcii continuă să scadă.

La Dubai, principalul subiect al negocierilor a fost discuția din jurul inițiativei Rusiei de a desfășura o misiune ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei. Spre deosebire de întâlnirea de la Belgrad, de data aceasta partea americană a adus mai multe sugestii constructive, după cum Surkov a remarcat.

Potrivit oficialului rus, este vorba despre un plan mai detaliat privind desfășurarea pas cu pas a unei misiuni ONU care să funcționeze în paralel cu punerea în aplicare prevederilor Acordului de la Minsk. „Este o abordare echilibrată asupra căreia noi am insistat. O vom studia cu atenție și vom oferi un răspuns în timp util. Ulterior, îl vom invita pe Kurt și pe colegii săi la o nouă întâlnire”, a adăugat acesta.

De asemenea, Volker și Surkov au mai discutat despre problemele umanitare din Donbas, precum schimbul de ostatici, deschiderea punctelor de control suplimentare, comunicațiile mobile etc. Kremlinul susține că punctele de vedere ale ambelor părți asupra acestor chestiuni coincid.

Aparentul entuziasm al Kremlinului în urma discuțiilor cu Kurt Volker este mai degrabă surprinzător, în condițiile în care, cu puțin timp înaintea întâlnirii de la Dubai, oficialii ruși au afirmat că este puțin probabil să ne așteptăm la rezultate concrete în urma acestor negocieri.

De partea cealaltă, reprezentatul special al Statelor Unite pentru Ucraina a preferat să nu facă niciun comentariu cu privire la rezultatul întâlnirii, menționând că va susține un briefing telefonic cu mass-media în ziua de 29 ianuarie.

Discuțiile privind desfășurarea unei misiuni ONU de menținere a păcii în estul Ucrainei au început să fie tot mai des vehiculate începând cu septembrie anul trecut, când președintele Vladimir Putin a propus desfășurarea pacificatorilor ONU de-a lungul liniei de demarcație, zona ce separă forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia.

Propunerea a atras o serie de critici atât din partea Kievului cât și a Occidentului, pe motiv că desfășurarea unei astfel de misiuni de-a lungul liniei de demarcație și nu la frontiera ruso- ucraineană, nu va face decât să ducă la întărirea controlul Rusiei asupra teritoriului separatist, neîmpiedicând demersurile Moscovei de a-și trimite în continuare luptătorii în teritoriile afectate de violență.

Se pare că principalul ghimpe în negocierile de la Dubai l-a reprezentat legea ucraineană recent votată în Rada Supremă privind reintegrarea Donbasului. Astfel, dacă partea rusă a susținut că documentul „înrăutățește eforturile de obținere a păcii prevăzute în Acordul de la Minsk și întregul mecanism existent pentru găsirea unor soluții reciproc acceptabile pentru a depăși criza internă ucraineană”, Kurt Volker a insistat că legea privind Donbasul nu contravine Acordurilor de la Minsk.

Nu a fost așa nici măcar în timpul Războiului Rece

În pofida tuturor eforturilor diplomatice și a aparentei înțelegeri obținute la Dubai, Moscova nu intenționează să-și retragă trupele din Donbas. Nefericita realitate se confirmă prin recenta declarație a ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, care reia vechile minciuni: în Donbas nu există trupe ruse, conflictul din estul Ucrainei este un război civil, nu o invazie rusă, iar doborârea avionului Malaysia Airlines din iulie 2014 nu are nimic de-a face cu forțele ruse.

Astfel, în ciuda negocierilor cu reprezentatul SUA pentru Ucraina și cu liderii europeni în formatul de negociere Normandia, soldații ruși nu au nicio intenție de a părăsi Donbasul.

În schimb, Moscova își consolidează trupele în Crimeea prin dislocarea mai multor rachete de tipul S-400, investind tot mai mult resurse pe teritoriul fostei peninsule ucrainene.

Concomitent cu întâlnirea dintre Kurt Volker și Vladislav Surkov din Dubai, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a făcut în cursul zilei de vineri noi presiuni asupra Rusiei, impunând un alt val de sancțiuni asupra a 40 de companii și persoane implicate în conflictul din Ucraina. Lista include birocrați, oficiali, oameni de afaceri și companii implicate în proiecte de infrastructură în Crimeea.

Într-un interviu acordat ziarului Kommersant, ministrul rus de Externe a declarat că Occidentul a fost infestat cu o „rusofobie fără precedent”, lucru ce face ca negocierile să devină imposibile. „Nu a fost așa nici măcar în timpul Războiului Rece”, a afirmat Lavrov.

Poziția Statelor Unite față de Ucraina în urma preluării mandatului de președinte de către Donald Trump este una cât se poate de favorabilă Kievului, lucru de altfel vizibil și din perspectiva schimbărilor de personal din cadrul administrației din ultima perioadă. De departe, alegerea lui Kurt Volker în calitate de emisar special pentru Ucraina este cea mai importantă. Volker a venit cu o abordare nouă în negocierile privind războiul din Ucraina, abandonând deseori eufemismele diplomatice în favoarea unui ton franc.

Volker a subliniat în repetate rânduri responsabilitatea directă a Kremlinului în conflictul din est, vorbind fără rețineri despre „ordinul și controlul 100% rus asupra așa-numitelor republici separatiste.”

Ținând cont de decizia Washingtonului de a livra în perioada următoare armament letal armatei ucrainene, precum și de abordarea intransigentă a lui Kurt Volker în relația cu Moscova, este de așteptat ca tensiunea din provinciile răsăritene afectate de conflict să alimenteze pe mai departe potențialul de escaladare și riscurile asociate confruntării unor actori puternic înarmați.