158 de ani de la Unirea Principatelor Române, marcați în contextul unei crize politice

„Mica Unire” este celebrată într-o Românie dezbinată de jocul de putere dintre două palate:  Cotroceni și Victoria, sau mai bine spus de războiul rece dintre șeful statului, Klaus Iohannis, și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Dacă în ianuarie 1859, la Iași și la București, moldovenii și muntenii din cele două Adunării Elective, s-au pus de acord să pună interesul ţării mai presus de orice, hotărând alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, astăzi în România anului 2017, clasa politică nu dă semne că ar vrea să îngroape securea războiului.

Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859,  a constituit primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.

În prezent, România întregită este asediată de luptele politice dintre cei aleși de popor să-i asigure dezvoltarea. Factori politici interni, pe fondul rivalităților, se folosesc de statul de drept pentru a-și aduce acuzații reciproce.

În zilele precedente marcării celor 158 de ani de la înfăptuirea Unirii, nu sărbătoarea îi reunește pe români, ci altul este motivul care i-a scos pe munteni și pe moldoveni în stradă. Duminică, 22 ianuarie 2017, peste 20.000 de oameni au ales să iasă în Piața Universității din București, dar și în alte orașe din țară, nu pentru a se prinde în Hora Unirii, ci pentru a protesta…de data acesta față de proiectele de ordonanțe de urgență privind grațierea și dezincriminarea abuzului în serviciu.

Cu 158 de ani în urmă, în ciuda unor împrejurări externe nefavorabile, Unirea Principatelor Române a fost recunoscută, fiind, astfel, întocmit primul Parlament unic al României și primul Guvern unitar. În timpul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a pus bazele dezvoltării moderne a României.

În actualul context politic, proiectele adoptate de guvernanți sunt fie criticate, fie respinse cu vehemență de șeful statului. Pe de o parte Executivul propune prin ordonanță de urgență aprobarea proiectului de grațiere și modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. De cealaltă parte președintele Klaus Iohannis propune un referendum pe tema amnistiei și grațierii.

În ciuda protestelor venite din rândul boierilor, bisericii, burghezimii şi bancherilor ori guvernului din acea perioadă, fidel intereselor țării, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a inițiat o serie de reforme interne: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, a învățământului, reforma fiscalității, organizarea administrației, înființarea armatei.

Astfel, Cuza a deschis calea modernizării României și a creat condițiile obținerii Independenței (1877) și realizării Marii Uniri (1918).

Astăzi, principalii oameni din stat, cei care trebuie să vegheze la bunăstatea și siguranța acestui stat modern, folosesc Constituția ca mijloc de atac și aleg să se dueleze într-o  Românie fragilă.

Pe scena politică din România, dușmănia nu a pierit, ea  înflorește pe zi ce trece, acoperind omenia și năruind speranțele românilor care după 27 de ani de democrație, continuă să voteze împotriva indiferenței, minciunii și corupției, optând cu fiecare vot acordat pentru un viitor mai bun… Idealiști sau manipulați, românii sunt „beneficiarii” faptelor actanților politici.

Prin motivaţia culturală şi lingvistică dintre Moldova şi Valahia a fost posibilă această unire, care a menținut viu țelul comun de unire a românilor într-un singur stat. Țelul a devenit realitate la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

„Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!”, a declarat Alexandru Ioan Cuza când a depus jurământul, în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii.

Oare astăzi mai ține cineva cont de voința și interesele poporului român?

Poate, doar Bunul Dumnezeu…