Nu mai cercetăm!

Cât au investit în 2010 companiile din lume în cercetare şi de ce România lipseşte, din nou, din acest club select, care a înţeles că investiţiile în cunoaştere dau roade în economie?

Marile companii din lume mizează pe cercetare pentru a câştiga pariul cu criza. Astfel, majoritatea firmelor din spaţiul UE au investit masiv, în 2010, în acest domeniu esenţial pentru dezvoltare, potrivit unui studiu publicat recent de Comisia Europeană din care reiese însă faptul că Europa a pierdut bătălia în faţa competitorilor din SUA şi Asia. Deşi are o strategie naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare pentru perioada 2007-2013, România nu o pune în aplicare, din motive greu de înţeles, motiv pentru care ţara noastră lipseşte cu desăvârşire din această cercetare. Bulgaria, în schimb, figurează în top, ce-i drept, cu o singură companie.

Companiile de vârf din UE au reluat în forţă investiţiile în cercetare şi dezvoltare, fondurile alocate fiind cu 6,1% mai mari în 2010 faţă de 2009, când acestea scăzuseră cu 2,6% comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, per ansamblu, jucătorii din UE au rămas în urma principalilor competitori din SUA şi Asia, așa cum reiese din topul celor 1400 de companii la nivel mondial din punctul de vedere al investiţiilor în cercetare.

Astfel, s-a constatat o tendinţă globală de creştere cu 4% faţă de 2009, când cercetarea a scăzut cu 1,9% faţă de 2008. Din topul celor 50 de companii la nivel mondial în ceea ce priveşte cercetarea, 18 sunt americane, 15 din UE şi 13 japoneze. Cele mai multe resurse au fost investite în domeniul farmaceutic, lideri absoluţi fiind Roche, din Elveţia – cu 7,2 miliarde de euro investite în cercetare – şi Pfizer, din SUA, cu 7 miliarde alocate acestui domeniu. Gigantul auto german Volkswagen, situat pe poziţia a şasea la nivel mondial, este campion în Europa, cu investiţii de 6,3 miliarde de euro, urmat de Nokia (Finlanda – 9,4 miliarde de euro), Daimler (Germania – 4,8 miliarde de euro) şi Sanofi-Aventis (Franţa – 4,4 miliarde de euro).

„Creşterea investiţiilor în cercetare ale companiilor din UE reprezintă un semnal pozitiv, în concordanţă cu eforturile statelor membre de a relansa creşterea economică şi de a crea mai multe locuri de muncă stimulând inovaţia. În acelaşi timp însă, este clar că trebuie să îmbunătăţim mediul de afaceri, deoarece am rămas în urma unor competitori la nivel mondial. Astfel, este necesar să adoptăm şi să implementăm rapid propunerile recente ale Comisiei Europene privind achiziţiile publice, riscul de capital şi standard”, a comentat Maire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru  Cercetare, Inovaţie şi Ştiinţă.

40 de milioane de joburi create în 2010

În ceea ce priveşte SUA, companiile de peste Ocean s-au descurcat mai bine decât cele de pe bătrânul continent, cu fondurile pentru cercetare înregistrând un avans de 10%, după ce, în 2009, se diminuaseră cu 5,1%. Asia confirmă supremația în domeniul tehnologiei, investiţiile în cercetare ale companiilor chinezeşti crescând cu 29,5%, iar cele ale firmelor sud-coreene cu 20,5%.

Importantele investiţii în cercetare s-au tradus şi prin crearea, de către cele 1400 de firme incluse în topul Comisiei Europene, a peste 40 de milioane de locuri de muncă în 2010, cu 3% mai mult decât în 2009.

Germania, campioană la cercetare

Aşa cum era de aşteptat, Germania, a cărei economie a avut un avans de 3,3% în 2010, este lider la capitolul investiţii în cercetare, datorită unor nume grele ale industriei auto mondiale, precum Daimler, Volkswagen şi BMW. Rata de creştere a investiţiilor germane în cercetare a fost de 8,1%, în timp ce în Marea Britanie, aceasta a fost de doar 5,8%, comparabilă cu media la nivel european.

În alte state membre, sunt de remarcat fondurile alocate de companii renumite precum Novo Nordisk (27,3% creştere a investiţiilor în cercetare faţă de 2009) şi Vestas (avans de 49,8%), din Danemarca, şi Banco Santander (plus 56,3%), Telefonica (plus 16%) şi Amadeus (plus 33,2%) din Spania.

Alte poveşti de succes au şi companiile TomTom (echipamente electronice – Olanda), Autonomy (software – Marea Britanie), Gameloft (software – Franţa) şi Morphosys (biotehnologie – Germania).

Grecia moare, dar nu se predă

Nici eforturile Greciei, aflată în prag de faliment, nu sunt de neglijat. O „mână” de companii elene au continuat să investească în cercetare aproape 75 de miliarde de euro, convinse fiind că nu pierd bani, ci, în cele din urmă, vor ajunge la liman. Iar dacă România este zero la acest capitol, ţara noastră este reprezentată, măcar simbolic, de unele firme care au activitate şi la noi. Printre acestea, firma grecească Intralot, care figurează în topul Comisiei Europene cu investiţii de 27,12 milioane de euro în cercetare. Intralot este o prezenţă discretă, dar robustă în România încă din 1993, când a semnat un contract cu Loteria Română, investind 150 de milioane de euro. Compania, care este numărul 2 pe piaţa mondială a jocurilor de noroc, operează la noi 6.300 de aparate de videoloterie şi 2.000 de terminale loto.

Călin  Georgescu, despre paradoxul românesc:

„Minţi captive continuă să rămână ancorate în mituri şi prejudecăţi şi atunci o ţară întreagă bate pasul pe loc”

Ţinta indicativă a UE în strategia Europa 2020 este investirea a 3% din PIB-ul UE în Cercetare/Dezvoltare. Cheltuielile cumulate în acest sector reprezintă încă sub 2% din PIB-ul UE, în comparaţie cu 2,6% în SUA sau 3,4% în Japonia, şi peste 4% în ţările emergente. La acest capitol România stă foarte slab, cu un procent din PIB, la mai puţin de jumătate din media UE.  Pe ansamblu însă, în ţările UE 70% din total acordă statul, iar 30% companiile private. În România statul acordă sub 10%, iar companiile private au un aport prea modest pentru a fi consemnat, ele fiind mai mult axate pe supravieţuire într-un mediu ostil afirmării cunoaşterii şi unde tronează de prea multă vreme un sistem de selecţie inversă. Prin urmare, orice instituţie reflectă societatea din care provine, explică dr. Călin Georgescu, directorul executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România.

„Lipsa viziunii pe termen lung face ca România actuală să nu deţină în primul rând harta viitorului. Pe cale de consecinţă, baza gândirii pe termen lung care constă în educaţie şi formare profesională, cultivarea spiritului inovativ lipseşte cu desăvârşire. «Investeşti în ştiinţă, culegi în economie», spunea Spiru Haret. Menţionez că România deţine Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, cât şi un Plan de punere în practică. Document foarte bun, dar care, din păcate, nu este pus în practică  deoarece depinde de voinţa, dar mai ales de profesionalismul celor chemaţi să pună în aplicare măsurile preconizate şi să îndeplinească cerinţele impuse de o societate în continuă schimbare şi cu o dinamică uriaşă”, susţine dr. Georgescu.

Expertul în dezvoltare durabilă atrage atenţia asupra efectelor negative ale lipsei de investiţii în resursa umană şi în cercetare. „Minţi captive continuă să rămână ancorate în mituri şi prejudecăţi şi atunci o ţară întreagă bate pasul pe loc cu privirea aţintită la acţiunile imediate şi demagogice impuse de viziunea limitată a politicienilor ei preocupaţi doar să găsească soluţii pentru ei şi nu pentru ţară”, spune dr. Georgescu.

În cazul cercetării nu este vorba doar de bani de la buget, cu toate că şi aici România va trebui să se racordeze cerinţelor UE, ci de crearea unei ambianţe propice pentru descătuşarea energiilor creatoare ale comunităţii ştiinţifice româneşti, pentru recunoaşterea şi respectarea rolului ei de propulsor al progresului întregii societăţi, mai explică dr. Georgescu. Expertul invită comunitatea ştiinţifică să încerce să înţeleagă mai bine mecanismele gândirii moderne de tip politic, pentru a-şi atinge scopurile.