Când talibanii renunţă la bombe şi trec la PR – Ce a reuşit Malala Yousafzai

Totuși, în faţa Malalei Yousafzai, adolescenta pe care au încercat să o asasineze anul trecut pentru activitatea ei în favoarea educaţiei tinerelor fete musulmane, au făcut o excepţie.

„Aş fi vrut să nu se întâmple niciodată… aşa cum ţi-am spus” 
Adnan Rasheed este notoriu mai mult pentru acţiunile de guerilă şi atentatele puse la cale de grupurile de talibani pe care le conduce. Fost ofiţer al forţelor aeriene pakistaneze, devenit membru al Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), el este cunoscut pentru că ar fi încercat în 2003 să îl asasineze pe generalul Pervez Musharraf, comandantul său şi şeful statului în acel moment – gest de a  cărui justeţe şi utilitate nu s-a îndoit niciodată. De această dată, în faţa  Malalei Yousafzai, adolescenta pe care talibanii au încercat să o asasineze, Adnan Rasheed simte nevoia unor explicaţii. Scrisoarea deschisă, adresată prin intermediul presei internaţionale, pe care liderul islamist i-o transmite victimei, se transformă într-o apologie a violenţei îndreptate de radicalii islamişti împotriva eforturilor de sprijinire a educaţiei şi sănătăţii desfăşurate de comunitatea internaţională în ţara sa. Rezumat în câteva cuvinte, mesajul liderului talibanilor către Malalei Yousafzai ar fi următorul: „Te sfătuiesc să te întorci acasă, să adopţi cultura islamică şi paştună, să te alături oricărei madrase de fete din oraşul tău, să studiezi  şi să înveţi cartea lui Allah, să îţi foloseşti scrierile pentru binele Islamului şi comunitatea credincioşilor musulmani”.  Despre încercarea de a reduce la tăcere doar „aş fi vrut să nu se întâmple niciodată… aşa cum ţi-am spus”. Un fapt insolit regăsit în scrisoare, printre miturile talibanilor cu privire la motivele campaniei de vaccinare antipoliomelită – care ar ascunde de fapt o vastă operaţiune de sterilizare a femeilor musulmane – şi a atacurilor asupra şcolilor – în care armata regulată pakistaneză ar ascunde arme –  este lectura unor importanţi gânditori ai lumii occidentale precum filosoful Bertrand Russell, diplomatul Henry Kissinger sau istoricul Thomas Macaulay invocaţi în mesajul lui Rasheed.

„Slăbiciunea, frica, deznădejdea au pierit. S-au născut tăria, puterea şi curajul”
Scrisoarea lui Adnan Rasheed este mesajul pe care talibanii îl trimit, în fapt, întregii comunităţi internaţionale drept răspuns la discursul ţinut de Malala Yousafzai, în faţa Adunării Generale a ONU, în urmă cu o săptămână (12 iulie). Adolescenta pakistaneză în vârstă de  16 ani, a indicat atunci motivele luptei sale în favoarea educaţiei, dar şi pe cele ale celor care au încercat să o suprime. În faţa reprezentanţilor comunităţii internaţionale, ea şi-a început discursul ca orice bun musulman, invocând  cele mai sfinte nume ale lui Allah: „În numele lui Allah, Cel mai mare dintre Binefăcători, Cel mai Milostiv”, o formulă coranică indicând înaltul ataşament al credincioşilor faţă de religie. În interiorul acestei paradigme ea i-a portretizat pe talibani drept „temători de schimbare” zdruncinând din temelii imaginea de eroi pozitivi pe care aceştia încearcă să şi-o creeze în rândul comunităţii islamice din întreaga lume. Pentru a face asta ea a recurs la o atribuire (hadith) a Profetului,  „Vorba înţeleaptă că „Pana de scris este mai puternică decât sabia” s-a dovedit adevărată. Extremiştii se tem de cărţi şi de pene de scris. Puterea educaţiei îi înspăimântă. Ei se tem de femei. Puterea vocii femeilor îi înspăimântă”. Continuând, ea i-a acuzat pe extremiştii islamişti de „confiscare a lui Allah” în ceea ce ar putea fi privit drept cel mai acuzator discurs formulat la adresa acestora de un musulman „Ei cred că Allah este o fiinţă mică şi conservatoare care le-ar trimite pe fete în infern doar pentru s-ar duce la şcoală. Teroriştii denaturează Islamul şi societatea paştună pentru propriile beneficii”.  Aşezându-i pe extremişti, în termenii discursului său, în opoziţie cu principiile pe care aceştia clamează că le-ar apăra, Malala Yousafzai le-a trimis următorul mesaj „Slăbiciunea, frica, deznădejdea au pierit. S-au născut tăria, puterea şi curajul”.

Cine este Malala Yousafzai
Malala Yousafzai, adolescenta de 16 ani, care a provocat toată această dezbatere, ar putea fi cel mai bine descrisă ca fiind un activist entuziast şi inocent în favoarea educaţiei şi a schimbării statutului femeii în comunităţile musulmane tradiţionale. Născută într-o regiune „problemă” dintre Pakistan şi Afganistan  – provincia Khyber Pakhtunkhwa, zonă controlată mai mult de triburile paştune care se regăsesc în cele două ţări (paştunii sunt comunitatea dominantă din Afganistan) decât de autorităţile de la Islamabad, ea s-a lovit, în dorinţa sa de a urma o educaţie de tip modern, de interdicţia talibanilor. În 2009, pe când avea 11-12 ani ea a început să activeze sub alias ca blogger pentru BBC oferind detaliile din interior, ale vieţii de zi cu zi ale unei tinere fete din regiunile controlate de talibani. Un posibil motiv de inspiraţie pentru cei de la canalul britanic în promovarea demersului Malalei ar putea fi găsirea unei analogii în realitate a poveştii expuse de regizorul Siddiq Barmak în filmul Osama (2003), centrat pe problemele unei eroine echivalente din Afganistan – film care a creat o vie dezbatere la nivel internaţional. Identitatea Malalei a devenit cunoscută în urma unui documentar realizat de New York Times, în 2010, căpătând tot mai multă notorietate prin numeroasele interviuri acordate jurnaliştilor din întreaga lume. Din acea perioadă, ea a început să acţioneze şi ca militant, devenind preşedinta Adunării Copiilor din districtul Swat. Activitatea sa i-a adus numeroase ameninţări din partea extremiştilor islamişti. În 9 octombrie 2012, în drumul de la şcoală spre casă, a fost victima unui atentat dus la îndeplinire de talibani – aceştia deschizând focul asupra autobuzului cu elevi în care se afla şi ea. Malala a supravieţuit atentatului, simpatia pe care a primit-o în perioada de recuperare transformând-o într-o personalitate de rang internaţional – fiind în acest moment cea mai cunoscută figură din Pakistan în SUA şi Europa Occidentală.  În februarie 2013 a fost iniţiată o petiţie internaţională în favoarea acordării Premiului Nobel pentru Pace. În onoarea sa, preşedintele Secretarul General al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a ales ziua de 12 iulie pentru a fi Malala Day, pentru a reaminti importanţa educaţiei şi celebra eforturile duse în această direcţie pe întreg globul.

„Extremiştii se tem de cărţi şi de pene de scris. Puterea educaţiei îi înspăimântă. Ei se tem de femei. Puterea vocii femeilor îi înspăimântă (…) Ei cred că Dumnezeu este o fiinţă mică şi conservatoare care le-ar trimite pe fete în infern doar pentru ca s-ar duce la şcoală. Teroriştii denaturează Islamul şi cultura paştună pentru propriul beneficiu”

Malala Yousafzai