Al patrulea presupus torționar, deconspirat. Află cine e.

Este vorba despre fostul comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă, un plugar înrolat de Securitate, despre care istoricii spun că a impus cel mai dur regim de detenţie într-o temniţă comunistă.

Istoricii spun că, în patru luni cât a condus colonia, 115 deţinuţi şi-au găsit sfârşitul în chinuri groaznice. Andrei Muraru, preşedintele Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a făcut public numele celui de-al patrulea torționar: Florian Cormoș.

„Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm al patrulea nume din lotul de 35 de persoane, după Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior, deferiți Parchetului anul trecut și pentru care s-a dispus deja începerea urmăririi penale și Iuliu Sebeștin, decedat cu puțin timp înainte de a fi trimisi în justiție. IICCMER a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității. Căpitanul în rezervă Florian Cormoș, astăzi 87 de ani, a săvârșit, din punctul de vedere al Institutului, infracțiuni contra umanității, în legătură cu persoanele internate administrativ și cu condamnații aflați în exercitarea pedepselor privative de libertate”, a precizat Andrei Muraru.

„Menționez că în conformitate cu prevederile noului Cod Penal, în cazul infracțiunilor contra umanității, prescripția nu înlătură răspunderea penală. Există dovezi clare care arată că Florian Cormoș a impus un regim de exterminare. Unicitatea acestui caz este dat de numărul mare de decese: 115 de deținuți în numai patru luni. În plus a determinat un număr foarte mare de infirmități permanente”, a mai spus directorul Institutului.

Peniteniarul de la Cernavodă este locul în care deţinuţii erau electrocutaţi, tăvăliţi prin mărăcini, călcaţi cu copitele, susţin istoricii. Aceste măsuri inumane au dus la moartea a peste o sută de deţinuţi, în 120 de zile cât la comandă s-a aflat Florian Cormoş.

Cine este Florian Cormoş?

Florian Cormoş are studii elementare, iar calificarea este de plugar. A fost racolat de Securitate, ridicat în rang de comandant şi pus să conducă lagărul pe care, brusc, l-a transformat în locul cu cea mai ridicată mortalitate printre deţinuţi. În cele patru luni în care a condus penitenciarul, Florian Cormoş a instaurat un regim de tortură şi teroare.

În faţa reporterilor Digi24, fostul torţionar răspunde scurt şi tăios: „Erau slăbiţi şi au murit”.

În perioada decembrie 1952 – aprilie 1953, la lagărul de la Cernavodă au fost înregistrate 115 decese. Asta înseamnă cel puţin un mort pe zi. Uneori, ofiţerii raportau câte trei sau patru morţi într-o zi. Pe majoritatea certificatelor de deces se menţionează, la cauzele morţii, distrofia şi sindromul carenţial. Altfel spus, mureau de foame.

Una dintre pedepsele frecvente la care erau supuşi deţinuţii de la Cernavodă era carcera. Iar aici, în lagărul morţii, carcera avea o cu totul altă conotaţie. Una dintre cele mai cumplite experienţe este cea a unui deţinut pedepsit cu 15 zile de carceră. Acestuia i s-au pus lanţuri peste cizmele de cauciuc. În momentul în care şi-a ispăşit zilele de temniţa, a fost dus la infirmerie, i s-au tras cizmele şi i s-au dezlipit şi tălpile picioarelor, pentru că îi putreziseră.

Florian Cormoş scotea din celule deţinuţii şi, cu un sadism ieşit din comun, le ordona gardienilor să-i bată până nu se mai puteau ridica, să îi dezbrace şi să îi tăvălească prin mărăcini, să îi electrocuteze sau să pună caii să le zdrobească oasele sub greutatea copitelor. Deţinuţii munceau, mâncau şi dormeau în frig, umezeală şi mizerie. Cei bolnavi erau practic lăsaţi să moară pentru că nu primeau medicamente şi îngrijire medicală. Acum, fostul comandant pune totul pe seama ordinelor venite de la conducere.

Un control inopinat al autorităţilor avea să termine era lui Cormoş la Cernavodă. Mai marii din partid decid să verifice problemele semnalate de 13 deţinuţi. Torţionarul este pedepsit cu 20 de zile de carceră, în speranţa că se va linişti. Pedeapsa nu are niciun efect, ororile continuă, iar Cormoş este condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru crimă de teroare. Face doar trei ani, iar în august 1957 este reîncadrat cu toate drepturile ca administrator Poarta Albă.

Cinci ani mai târziu este recrutat ca informator de Nicolae Pleşiţa. Până când a ieşit la pensie, a avut diverse funcţii de conducere la penitenciarele din ţara. Deşi există dovezi încontestabile despre teroare pe care a instaurat-o la Cernavodă, fostul torţionar continuă să spună ca este o înscenare tot ceea ce a ieşit la lumină.

Florian Cormoş locuieşte acum într-un bloc din Oradea. Fostul comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă, acum în vârstă de 87 de ani, trăieşte restras şi nu prea părăseşte casa.