Teodorovici: Refacerea infrastructurii, miza Acordului de Parteneriat

Despre axele în acest exercițiu bugetar și măsurile care ar trebui să crească absorbția fondurilor, după o experiență contondentă cu regulile stricte europene din alocarea precedentă, a vorbit, în exclusivitate pentru Q Magazine, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministerul Fondurilor Europene are o misiune dificilă anul acesta, fiind nevoit să vină cu un proiect viabil pentru a convinge Comisia Europeană că România poate să crească rata de absorbţie a fondurilor de finanţare. Miza din spatele Acordului de Parteneriat, pe lângă accesul la fonduri nerambursabile, este programul operaţional pentru infrastructură. Din cele 9 miliarde de euro destinate acestui segment, infrastructura din România ar putea să înceapă „să se mişte” cu adevărat, pentru prima oară în 24 de ani.

În joc sunt 21,4 miliarde de euro, fonduri alocate României în exercițiul bugetar 2014-2020, cu 2,2 miliarde de euro mai mult decât în fostul exercițiu bugetar. Raportată la numărul de locuitori, alocarea este cea mai mică din UE: 1.000 de euro/ locuitor. Unii spun că este un buget generos, alții că este insuficient. Teodorovici susține că cei care au negociat bugetul (n.r. – Traian Băsescu) nu ar fi trebuit să se teamă să coreleze nivelul absorbției cu alocările financiare, pentru că actualul ritm de creștere a utilizării fondurilor europene este unul record în Europa.
 

Care este viziunea acestui Acord de Parteneriat 2014-2020?

În perioada 2014-2020, România are cinci mari priorităţi către care vor fi direcţionate fondurile europene structurale şi de investiţii: Competitivitatea, Oamenii şi societatea, Infrastructura, Resursele, respectiv Administraţia şi guvernarea. Aceste cinci mari priorităţi şi, în acelaşi timp, provocări au fost determinate pe baza analizelor socio-economice realizate de ministerele de linie.

Aţi primit numeroase critici pentru faptul că Acordul nu a fost deja transmis, pentru că astfel România pierde fonduri importante. A fost acest proces întârziat? Care sunt efectele?

Potrivit regulamentului european, termenul limită pentru trimiterea Acordului de Parteneriat 2014-2020 este 20 aprilie 2014. Subliniez că acest termen este valabil pentru toate statele membre UE. Transmiterea Acordului de Parteneriat nu este o cursă contracronometru între statele membre, aspect evidențiat chiar de reprezentanţii Comisiei. Mesajul transmis de aceştia statelor membre UE a fost să nu se grăbească să transmită documentele de programare, ci să se asigure că acestea sunt de calitate.

Cei care au negociat nu au avut curaj să coreleze fondurile alocate cu absorbția. Ce procent sau sumă vă propuneţi să apară, în 2020, în dreptul României, la capitolul absorbţie fonduri europene?

Este adevărat, raportat la numărul de locuitori, România are cea mai mică alocare din UE, iar aceasta din cauză că nu a negociat bine. Cei care au negociat nu ar fi trebuit să se teamă să coreleze valoarea fondurilor alocate de nivelul absorbţiei. Aşa cum am văzut cu toţii, în 2013, absorbţia fondurilor europene a accelerat puternic. Vă reamintesc că rata de absorbţie curentă a fondurilor europene era de 33,47% la sfârşitul lui 2013, de aproape patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012. În 2014 şi 2015, ritmul va trebui să fie mult mai alert, pentru ca până la sfârşitul actualei perioade de programare România să solicite rambursarea unei sume cât mai mari din fondurile alocate.

Viziunea Uniunii Europene în materie de fonduri structurale şi de investiţii s-a reorientat cu preponderenţă pe zona de mediu sau de educaţie, cercetare şi inovare. În ce măsură investiţiile în infrastructură?

Dezvoltarea infrastructurii este cheia succesului atât pentru dezvoltarea economiei, cât şi pentru creşterea nivelului de trai al românilor. Tocmai din acest motiv, suma alocată de România pentru dezvoltarea infrastructurii de transport şi de mediu este consistentă. Obligaţia statelor membre este să utilizeze fondurile alocate pentru atingerea obiectivelor din strategia Europa 2020. Ţin să subliniez însă că drumul pe care-l alege fiecare stat UE pentru a atinge obiectivele stabilite la nivel european trebuie ales în funcţie de specificităţile şi nevoile proprii.

Măsuri pentru creșterea absorbției

Exerciţiul bugetar care se încheie poate fi considerat un succes mai degrabă datorită creşterii spectaculoase a absorbţiei fondurilor după blocajul în care intraseră numeroase programe şi axe de finanţare în timpul guvernării Boc. Ce modificări aduce Acordul de Parteneriat pentru a crește absorbția fondurilor? Am văzut, de exemplu, înfiinţarea unui comitet interministerial coordonat de Ministerul Fondurilor Europene, utilizarea conceptului de ghişeu unic pentru IMM-uri în cadrul POR.

 Actualul Guvern al României a soluționat multe dintre problemele din trecut: a luat toate măsurile pentru deblocarea celor mai importante cinci programe operaţionale, fapt care a reprezentat deblocarea a 98% din fondurile structurale şi de coeziune alocate pentru actuala perioadă, şi anume: Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Sectorial Regional, Programul Operaţional Sectorial Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. În cazul ultimelor patru programe menţionate, Comisia a reluat plăţile către România în anul 2013 şi vreau să subliniez că accelerarea puternică a absorbţiei nu ar fi fost posibilă fără ridicarea pre-suspendării acestor programe. În acelaşi timp, majorarea semnificativă a absorbţiei a fost determinată şi de numeroase măsuri de simplificare şi eficientizare a sistemului de implementare. Cea mai importantă ţintă a acestui an este finalizarea reformei sistemului pentru a atrage o sumă cât mai mare din fondurile alocate de UE pentru actuala perioadă, dar şi pentru a optimiza absorbţia fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020.

Garanţia succesului în atragerea fondurilor europene este un sistem suplu, coerent şi eficient, cu reguli unitare, şi tocmai din acest motiv finalizarea reformei sistemului în acest an are o importanţă crucială.

În ceea ce priveşte comitetul interministerial pe care l-aţi menţionat, aceasta va fi o structură care va monitoriza implementarea Acordului de Parteneriat şi care va asigura continuitatea dialogului cu toate structurile implicate în scopul optimizării absorbţiei fondurilor. În paralel, avem în vedere mai multe soluţii pentru a atrage cât mai repede fondurile alocate României. De exemplu, la nivelul fiecărui judeţ va fi un centru de informare. Comunicarea dintre organismele şi autorităţile din cadrul sistemului va fi facilitată de un sistem informatic – MySMIS, conceput exact în acest sens. Facilităţile pe care le va aduce acest sistem, dar şi concentrarea suportului pentru IMM-uri la nivelul Programului Operaţional Regional se subsumează conceptului european „one-stop-shop”.

În proiectul prezentat se stipulează că, începând cu 2014, Guvernul va aplica un cadru legal şi de reglementare care să asigure condiţii similare pentru sistemele europene şi naţionale cu privire la eligibilitate, tehnici de evaluare şi rate de cofinanţare. Ce avantaje aduce această măsură?

În primul rând, în viitoarea perioadă de programare, sistemul de implementare va fi mult mai suplu, coerent şi, automat, mult mai eficient în comparaţie cu cel de la începutul actualei perioade de programare. În al doilea rând, nu vor mai exista diferenţe între regulile de accesare a banilor publici astfel încât să poată fi asigurată automat complementaritatea intervenţiilor din fonduri publice, indiferent dacă vorbim de bani europeni, de bani de la bugetul de stat sau din alte surse. În al treilea rând, dar nu mai puţin importantă, este extinderea bunelor practici din domeniul fondurilor europene şi în cazul cheltuirii celorlalte tipuri de resurse din bani publici.

Principalul avantaj al aplicării acestor reguli şi principii europene este acela că vom putea solicita decontarea din fondurile alocate de UE a proiectelor finanţate din oricare alte surse publice.

Comisia Europeană a aprobat, în luna mai 2013, includerea magistralelor de metrou M4 (Parc Bazilescu – Străuleşti) şi M5 (Drumul Taberei – Universitate), precum şi a tronsonului de autostrada Sebeş-Turda în rândul proiectelor care sunt finanţate prin Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T). Aceste obiective de investiţii au o valoare estimată la peste 2 miliarde de euro.
 

Propunerile de alocări financiare indicative la nivelul programelor operaţionale:

Programul Operaţional Infrastructură Mare – 9,07 mld. euro

Programul Operaţional Regional – 6,47 mld. euro

Programul Operaţional Capital Uman – 3,44 mld. euro

Programul Operaţional Competitivitate – 1,26 mld. euro

Programul Operaţional Capacitate Administrativă – 0,52 mld. euro

Programul Operaţional Asistență Tehnică – 0,3 mld. euro

Programele de cooperare transfrontalieră – 0,45 mld. euro