Planul de război. Cum a ocupat Rusia Crimeea fără să tragă niciun glonț

Crimeea a devenit teritoriu rusesc independent, deocamdată în cadrul Ucrainei, după ce Duma de Stat a aprobat intervenția Rusiei în Ucraina.La aceasta s-a adăugat scrisoarea fostului președinte Ianukovici către președintele Putin, scrisoare care, similar scenariului de la invazia Cehoslovaciei, stă acum la baza intervenției militare. 

Ce au mascat exercițiile militare

Portul Sevastopol unde se află comandamentul Flotei Mării Negre a Rusiei, cel care supervizează operațiunile militare ruse în Mediterană, a preluat conducerea acțiunilor militare în peninsulă. Baza cuprinde un efectiv de 25.000 de trupe, 380 de nave și 170 de avioane și un submarin, Alrosa (autoritățile ruse intenționează să aducă șase submarine de clasa Varshavianka, în prezent în construcție în portul din Sankt Petersburg). Pentru Rusia, Crimeea și, în special, portul Sevastopol se constituie într-un mijloc de presiune asupra Ucrainei, Moscova considerând peninsula ca pe o proprietate strategică care-i aparține dintotdeauna.

Preluarea conducerii Ucrainei de către naționaliști, nu neapărat democrați, a făcut ca temerile unei eventuale derusificări a Crimeei să prindă conturul unei acțiuni militare a Rusiei. Totodată, de teama pierderii bazei de la Tartus din Siria, singurul port cu ieşire la ape calde din afara spaţiului ex-sovietic, Moscova a alimentat un conflict teribil în apropierea granițelor proprii. Pe 27 februarie, Putin a declarat stare de alertă pentru trupele armate ruse şi a mobilizat avioane de luptă la graniţa cu Ucraina. Echipajele avioanelor de luptă din Districtul Militar de Vest au fost plasate, în această zi, în stare de alertă sporită. Până la 150.000 de militari, 90 de avioane, 120 de elicoptere, 880 de tancuri, peste 1.200 de unităţi de tehnică militară şi până la 80 de nave participă la aceste exerciţii. Exercițiile au mascat în fapt pregătirile pentru cei 2.000 de militari care au intrat inițial în Crimeea împreună cu un divizion de elicoptere. De asemenea, comandamentul rus a dislocat sisteme de apărare antiaeriană care cuprind inclusiv bateriile de rachete S-400.

Rusia controlează acum orașul Simferopol, baza navală Sevastopol, aeroportul Balaklava, dar și unitatea ucraineană de baterii SAM de la Levpartoria. Unitățile ucrainene, care au efective reduse, sunt încercuite și au început să se predea forțelor ruse, iar flota ucraineană a fost retrasă în porturile Odessa și Mariupol. În Crimeea, forțele militare ucrainene sunt reprezentate de un batalion de infanterie marină în Feodosia, un regiment de aviație la Belbek și trei puncte de apărare antiaeriană, dintre care cel mai important este la nord de Sevastopol. Un atac în forță al Rusiei ar distruge rapid cea mai mare parte a prezenței militare ucrainene în regiune. Singura problemă pe care o au rușii sunt bateriile de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune OTR-21 Tochka (SS-21Scarab) care pot lovi navele rusești din Sevastopol, dar și tehnica militară rusească.

Scopul principal al lui Putin

Sosirea trupelor rusești a fost pregătită de forțele speciale sau de așa numitele companii de pază, organizate după modelul celor utilizate de americani în Irak și care cooperează cu Kremlinul, ele ocupând punctele vitale ale administrației, Guvernul și Parlamentul, aeroporturile și principalele artere de circulație din peninsulă. Fostelor trupe Berkut, înrolate de noile autorități de la Sevastopol, le-a revenit sarcina de a interzice drumul de intrare în peninsulă. Conform unui plan de operațiuni militare, totul a început prin consolidarea puterii separatiste de la Sevastopol. Un război psihologic total s-a declanșat asupra Ucrainei și a puterii de la Kiev.

Premierul prorus al Regiunii Autonome Crimeea, Serghei Aksenov, instalat în mod abuziv fără respectarea legislației ucrainene în vigoare, a preluat controlul asupra tuturor structurilor de forţă ale regiunii autonome ucrainene, menţionând aici forţele armate, poliţia şi serviciile de securitate. Sistemele de telefonie din Crimeea deținute de compania Ukrtelekom au fost blocate. Elicoptere de luptă rusești, tip MI-24 şi MI-8, au efectuat zbor de intimidare deasupra Sevastopolului. Avioanele IL-76 (în jur de 17) au transportat între 2.000 și 10.000 de militari cu tot cu echipamentul aferent în Crimeea la fel ca în 2008 în Georgia. Comandantul operațiunilor rusești în Crimeea este generalul-colonel Aleksander Galkin, care a coordonat aducerea trupelor în interiorul peninsulei prin aerodromul de la Kacha. Președintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a acuzat Rusia că forțează un conflict armat și vrea să anexeze peninsula. Nu acesta este scopul lui Putin. Scopul principal este de a controla Ucraina, iar acest lucru este posibil prin existența ori a unui conflict înghețat în Crimeea pe modelul Transnistriei, unde sunt prezente trupe rusești, ori pe modelul Abhaziei ca stat separatist independent recunoscut numai de Moscova. Avioanele și elicopterele rusești au trecut granița în Crimeea, împreună cu numeroase transportatoare blindate (între 40-100 BTR80) și tancuri (251 SPH) și s-au desfășurat în zonele vitale ale peninsulei. Militarii ruși sunt evaluați de serviciile de securitatea ucrainene la un număr de 6.000. În aceste condiții, spațiul aerian de deasupra Crimeei a fost închis de către Kiev pentru avioanele militare. Moscova a confirmat detașarea vehiculelor armate, însă a transmis că măsura a fost luată din motive de securitate (!?).

Vestea proastă. Vestea bună

Orașele Sevastopol și Simferopol, aflate la circa 60 de kilometri unul de altul, au fost înțesate de militari ruși. Comandantul Flotei din Marea Neagră a Federaţiei Ruse, Alexander Vitko, şi-a adunat toţi generalii din baza de la Sevostopol şi le-a transmis: „Suntem la începutul unui război cu Ucraina. 300 de militari din spetznaz-ul rusesc cu susținerea a 15 mașini, inclusiv 5 mașini blindate Tigr, ce pot transporta mitraliere grele sau rachete antitanc, au asaltat detașamentul apărării navale a serviciului de frontieră al Ucrainei în Balaklav (lângă Simferopol). Unitățile ucrainene din peninsulă ori au trecut de partea rușilor, ori au predat armele din cauza divergenţelor majore la nivelul conducerii armatei ucrainene. Puțini sunt militarii care încă rezistă. Fregata Hatman Sahaidacnîi, la întoarcerea dintr-o misiune NATO din Golful Aden, a refuzat să mai urmeze ordinele conducerii de la Kiev şi a ales să treacă de partea ruşilor.

Președintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a plasat armata ucraineană în stare de alertă și a ordonat mobilizarea generală, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite. Cât va costa mobilizarea și cine va suporta cheltuielile într-o situație de colaps financiar, vom vedea. Mândria și dragostea față de pământul natal ale ucrainenilor sunt mai presus de orice. Intervenția Flotei Mării Negre în conflictul ruso-georgian din 2008 nu a făcut decât să alimenteze și mai mult tensiunile între cele două țări vecine. Ucraina a sprijinit Tbilisi și a impus restricții navelor ruse, ceea ce a înfuriat Moscova. Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, un bun cunoscător al politicilor militare ruse în zona limitrofă a propriei granițe, consideră că Peninsula Crimeea este o punte de legătură între Transnistria și teritoriul Federației Ruse. Vestea cea proastă este că Putin va întreprinde acțiuni în Crimeea. Vestea cea bună este că ucrainenii deja știu ce va face acolo. A testat asta în Osetia de Sud și Abhazia, a declarat Saakașvili într-un interviu. Rușii doresc să construiască un coridor care va lega Abhazia, regiunea Krasnodar, Crimeea, Odessa, Nikolaev, iar apoi prin Republica Moldova spre Transnistria”, a explicat Saakașvili, precizând că Rusia va încerca să distribuie pașapoarte rusești (forțele Berkut au fost primele care au primit), iar apoi să organizeze provocări și să folosească flota.

O imensă maşină de propagandă s-a pus în mişcare. Kremlinul încearcă să-i convingă pe ruşii din fosta URSS că Marea Rusie este în pericol şi că trebuie să se apere devenind şi mai mare. Alianţa propusă unor foste republici sovietice, inclusiv Ucrainei, de către Rusia, se prezintă din punct de vedere ideologic ca un spaţiu de rezistenţă împotriva unui Occident decandent. Pentru Putin, Ucraina și Rusia formează una și aceeași națiune. În Ucraina au fost construite unele dintre cele mai importante unități ale complexului industrial-militar sovietic și numeroase institute de cercetare științifică și tehnologică care dezvoltau programe de cercetare militare. Ucraina a fost de asemenea transformată într-un avanpost al puterii militare sovietice în timpul Războiului Rece, teritoriul național fiind împânzit de baze militare dotate cu cele mai moderne arme, inclusiv cu rachete balistice intercontinentale (în jur de 80 de silozuri nucleare/1.900 de capete nucleare). Cert este că președintele Putin își joacă toate cărțile geopolitice pe fondul reacției lente a marilor puteri și a organismelor internaționale. Pe 30 martie, statutul actual al Crimeei va fi confirmat de un referendum organizat de actuala administrație și aceasta va deveni în totalitate o bază militară rusă. Federalizarea Ucrainei este din ce în ce mai mult un scenariu viabil. Maurul și-a făcut datoria! Acum trupele rusești se pot retrage în bazele militare de unde au fost dislocate. Rămân numai consecințele politico-militare globale pentru Kremlin.