Fundația Culturală Roșia Montană a protestat pe banii lui Soros

000 de lei de la Fundația Soros.
În articolul 5, primul aliniat scrie: “Patrimoniul social al Fundaţiei este alcătuit dintr-un activ patrimonial în cuantum de 60.000 de lei, alcătuit prin finanțarea oferită de Fundaţia Soros”.
Deși Fundația Soros a admis, printr-un comunicat de presă remis Realitatea Tv, că a oferit Fundației Culturale Roșia Montană 25.000 de dolari, adică 80.000 de lei, reprezentanţii Fundaţiei spun că nu au primit nicio finanţare de la magnatul american de origine maghiară despre care presa a vehiculat în numeroase rânduri că ar fi sponsorizat protestele împotriva proiectului minier de Roșia Montană.

Reevaluarea lui Soros
George Soros  a fost unul dintre cei implicați în proiectul Roşia Montană, alături de un alt magnat, israelianul Beny Steinmetz, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de extragere a pietrelor prețioase și a minereului de fier.  În 2000, Soros s-a retras din proiect și, conform numeoraselor informații apărute în presă, fundația sa ar fi sponsorizat mai multe ONG-uri care protestau împotriva Roșia Montană.
De partea cealaltă, promotorii proiectului Roşia Montana Gold Corporation, au cheltuit, în ultimii ani, în jur de 12 milioane de euro numai pentru publicitatea din presa scrisă.

Coincidențe … la nivel înalt
Miercuri,  George Soros a avut o întâlnire cu premierul României, Victor Ponta. Ambii au negat că ar fi discutat despre Roșia Montană.  La numai o zi de la întâlnirea dintre Soros și Ponta, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a anunțat disponibilizarea a 400 de angajați, adică 80% din forța de muncă. Gabriel Resources a transmis că disponibilizările au fost determinate de întârzierile repetate ale proiectului minier din România. Dacă proiectul nu va fi deblocat, a anunțat Gabriel  Resources, de la 1 mai, cei 400 de angajați vor fi șomeri. “Cu niciun progres în privinţa autorizaţiilor de mediu în viitorul apropiat şi după cheltuieli de 550 milioane dolari în cei 15 ani de prezenţă în România, compania s-a văzut nevoită să dea preaviz de concediere pentru aproape 400 de angajaţi. Toate aceste locuri de muncă şi mai multe vor fi pierdute dacă nu vom asista la un proces real şi transparent din partea noului Guvern în săptămânile şi lunile următoare pentru a continua cu proiectul minier, care are potenţialul de a crea peste 3.600 de locuri de muncă”, a declarat Jonathan Henry, preşedintele şi directorul executiv al Gabriel Resources prin intermediul unui comunicat de presă.

Avize pentru unii, proteste pentru alții
La fel de interesant este că, în ziua în care Gabriel Resources făcea apel la Guvernul României pentru deblocarea proiectului montan Roșia Montană,  alte șefii altor două companii care nu au întâmpinat probleme cu obținerea de avize,  Chevron și Exxon au avut întâlniri de vârf cu reprezentanții statului român, Traian Băsescu și Victor Ponta.
Consorţiul ExxonMobil – OMV a anunțat că o platformă de forare va fi adusă “în lunile următoare” pentru evaluarea dimensiunii zăcămintelor din zona Neptun.  Directorul general al  Chevron Europa, Derek Magness, a fost sfătuit de președintele Traian Băsescu ca, pentru a evita viitoare confilcte, să angajeze români şi să “implice comunităţile locale în desfăşurarea activităţilor companiei”. Adică, exact ceea ce deja a făcut deja RMGC la Roșia Montană. Diferența este că, în timp ce protestele împotriva Roșia Montană se desfășurau la București, în organizarea mai multor ONG-uri, de genul Fundației Culturale Roșia Montană, Chevron a avut probleme majore cu locuitorii din zonele unde doreau să exploreze, mai ales în Bârlad, unde avea licențe de explorare și exploatare. Au rămas în memorie imaginile cu protestele oamenilor de la Pungești care se temeau de efecteleze utilizării metodei fracturării hidraulice.
În 2012, pe finalul guvernării PDL, Ministerul Mediului a acordat aviz pentru acordurile petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare, exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Chevron România Holding B.V., întrucât, aşa cum este prevăzut în Nota de Fundamentare a Hotărârii de Guvern, acestea cuprind obligaţii ce vizează protecţia mediului”. Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist pe încă trei perimetre, toate aflându-se în judeţul Constanţa, în zonele Vama Veche, Adamclisi și Costinești.

Băsescu: Este problemă guvernamentală
În timp ce alte companii primesc avize fără prea multe probleme, în cazul Roșia Montană apar tot timpul noi îngrijorări ale autorităților, noi condiții.  O comisie parlamentară specială a respins, în luna noiembrie, cu 17 voturi “pentru” şi două abţineri, proiectul Guvernului pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană, în ciuda numeroaselor vizite ale politicienilor la mină.
În Parlament a fost respinsă și Legea Minelor, pe 10 decembrie, neputându-se obține numărul necesar de voturi în Camera Deputaților, în aceeași zi în care activitatea parlamentarilor a fost umbrită de scandalul privind legea amnistiei și grațierii. Chiar și în aceste condiții, RMGC și-a manifestat speranța că Guvernul va face demersurile necesare ca un nou proiect al Legii Cadru să fie adoptat în Parlament, astfel încât să existe cadrul legal ca proiectul minier să poată începe în prima parte a acestui an. Cum clasa politică a fost ocupată cu alte subiecte, RMGC a anunțat că, dacă până la 1 mai nu se va rezolva cadrul legislativ, nu va avea altă alternativă decât disponibilizarea a 80% din angajații români. Iar Traian Băsescu, odinioară un mare susținător al proiectului, a plasat această bombă cu ceas sub geamul premierului de la Palatul Victoria, afirmând, în intervenția sa de joi seară, că avizele pentru explorare și exploatare sunt date de guvern, deci problema de la Roșia Montană este una guvernamentală.