Alegeri în PSD

Pentru prima dată președintele PSD nu este votat în cadrul unui Congres, sistemul de vot introdus la aceste alegeri dând ocazia tuturor membrilor de partid să-și aleagă liderul.

Astfel, au fost amplasate urne de vot în toată țara, iar pentru a-și spune opinia cu privire la viitorul președinte sunt așteptați în jur de 531.000 de membri de partid. Dragnea a precizat vineri că aceștia pot vota indiferent dacă și-au plătit cotizația la partid sau nu. Urnele vor fi deschise duminică între orele 8,00 și 20,00, după care rezultatele votului vor fi centralizate la București

Liviu Dragnea, condamnat cu suspendare în prima instanță în dosarul Referendumului va fi ales președinte al PSD. El îi succede lui Victor Ponta, inculpat înt dosarul Rovinari- Turceni pentru relații de afaceri cu Dan Șova.
Este pentru prima dată în ultimii zece ani când alegerile interne din PSD se fac într-o astfel de atmosferă, fără celebrele scandaluri, retrageri de ultim moment, acuzaţii de trădare şi epurări post-alegeri care au marcat evenimentele asemănătoare de după Congresul prin care Mircea Geoană a preluat, în 2005, şefia PSD.
Năstase pierde alegerile. Câștigă Geoană
În 2005, Adrian Năstase se retrăgea din funcţie ca urmare a pierderii alegerilor prezidenţiale în faţa lui Traian Băsescu. Ion Iliescu se pregătea să revină la conducerea partidului şi nu părea la acea vreme să aibă vreun competitor. Într-o mişcare neaşteptată, Mircea Geoană anunţă că va candida şi începe să strângă susţinere în filiale. Se constituie ”Grupul de la Cluj”, condus de Ioan Rus şi format din organizaţii care îl susţineau pe mai tânărul Mircea Geoană în faţa vechii conduceri. Într-un Congres care s-a întins până la miezul nopţii, Mircea Geoană a reuşit să îl învingă, surprinzător pentru mulţi, pe Ion Iliescu, la o diferenţă semnificativă de voturi: 964 de delegaţi au votat pentru Geoană, în timp ce doar doar 530 pentru Iliescu. Mulţi au atribuit răsturnarea de situaţie ”gafei” lui Ion Iliescu, fostul preşedintele invitându-l la microfon în timpul lucrărilor Congresului pe ”tovarăşul Adrian Năstase”.
După victoria din 2005, Mircea Geoană s-a confruntat cu prima criză majoră în 2006, după izbucnirea scandalului “Mătuşa Tamara”, în care era implicat Adrian Năstase, ajuns după Congres preşedinte executiv. În martie are loc celebra întâlnire de la Hotel Confort, în care se decide retragerea sprijinului politic pentru Adrian Năstase, care era şi preşedinte al Camerei Deputaţilor. Varianta în care Năstase era susţinut în continuare ar fi însemnat, pentru PSD, organizarea unui Congres extraordinar. Întâlnirea de la Hotel Confort a ajuns cunoscută ca “Noaptea cuţitelor lungi în PSD”. După deciziile luate de susţinătorii lui Geoană, Adrian Năstase demisionează din fruntea Camerei Deputaţilor şi apar informaţii că, împreună cu un grup de deputaţi fideli, ar urma să părăsească şi PSD.

Din martie până la finalul anului 2006, mai mulţi lideri importanţi ai partidului părăsesc PSD, ca urmare a deciziilor luate de Geoană, dar şi a altor scandaluri care au măcinat partidul. Pe fondul problemelor şi din tabăra puterii, formată la acea vreme de PD şi PNL, se decide devansarea unui congres care ar fi urmat să aibă loc abia în 2007. Cu această ocazie, împotriva lui Mircea Geoană se ridică Sorin Oprescu, preşedinte al PSD Bucureşti în acea perioadă. Oprescu lansează critici dure la adresa lui Geoană, în special cu privire la încercările de îndepărtare a lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

“Recunosc că am greşit, în 1996, că nu l-am felicitat pe Constantinescu şi nu am trecut de partea adversarului. Aş fi fost preşedinte de partid, iar pe post de bonus îl aveam şi pe Vanghelie de partea mea”, i-a transmis ironic Oprescu lui Geoană la acea vreme.

În ciuda susţinerii largi de care se bucura Oprescu, sprijinit de tabăra Năstase-Iliescu, el pierde alegerile la o diferenţă de aproximativ 500 de voturi şi demisionează din funcţia de lider al organizaţiei Bucureşti. Geoană era atunci reconfirmat în funcţia de preşedinte PSD cu sprijinul lui Ioan Rus, Marian Vanghelie, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc şi Marian Oprişan. Tot în 2007, la Braşov s-a discutat posibilitatea excluderii lui Ion Iliescu din PSD, preşedinte de onoare, variantă pe care, în final, Geoană nu a mai susţinut-o, pentru a nu provoca noi valuri în partid.

Ponta președinte. Geoană plătește eșecul
Mandatul lui Geoană în fruntea PSD nu mai este ameninţat până la pierderea alegerilor prezidenţiale din 2009. La fel ca în 2005, când Adrian Năstase plătea pierdea scrutinului prezidenţial prin şefia partidului, apare un grup puternic în PSD care solicită schimbarea lui Mircea Geoană. Contracandidatul său în primă fază nu era nimeni altul decât Adrian Năstase. Congresul din 2010 a reprezentat un nou punct de cotitură în istoria PSD. În cursă s-au înscris, pe lângă Geoană şi Năstase, mulţi candidaţi, printre care şi Cristian Diaconescu, Radu Mazăre şi Miron Mitrea.

Cu doar 5 zile înainte de Congres, în mijlocul unor lupte interne acerbe pentru a stabili modalitatea de votare a conducerii PSD, Adrian Năstase dă tonul retragerilor care aveau să marcheze evenimentul din 20 februarie 2010. “Nu mai candidez pentru că nu doresc să fiu figurant într-un scenariu prost scris care duce la soluţii greşite'”, a spus Adrian Năstase atunci, anunţându-şi retragerea din funcţie. Surprinzător pentru mulţi, la fel ca anunţul lui Mircea Geoană din 2005, se lansează în cursă Victor Ponta, sprijinit de către „mentorul” său, Adrian Năstase.
Lupta a fost una strânsă, însă Mircea Geoană se considera sigur pe reuşită. În timpul procesului de votare, liderul în funcţie s-a aşezat relaxat printre susţinătorii săi şi discuta cu presa despre planurile sale de viitor, în timp ce Victor Ponta se bătea pe fiecare vot, stând în faţa urnelor şi schimbând câteva cuvinte cu fiecare şef de organizaţie care îşi conducea delegaţii să voteze.
În cele din urmă, rezultatele l-au arătat câştigător pe Victor Ponta, la o diferenţă de doar 76 de voturi de Mircea Geoană. Iniţial, Geoană dorea să conteste rezultatul votului şi să ceară o renumărare. După o aşteptare de aproape o oră, timp în care susţinătorii lui l-au anunţat că lupta este pierdută, Mircea Geoană îşi recunoaşte înfrângerea.
Câştigarea alegerilor de către Victor Ponta a dus la schimbări profunde în PSD. La fel cum s-a întâmplat şi în trecut, au început ”epurările” vechii gărzi, formate din oameni apropiaţi lui Mircea Geoană. Adrian Năstase şi-a reconsolidat puterea în partid în primii ani, până la prima sa condamnarea sa definitivă la închisoare, pentru corupţie, iar oameni precum Mircea Geoană şi Marian Vanghelie au fost excluşi din partid. Liviu Dragnea a devenit, din omul de încredere al lui Mircea Geoană, secundul lui Victor Ponta.
Nedespărţiţi la toate evenimentele importante ale PSD, Dragnea a vorbit întotdeauna despre ”prietenia” care îi leagă pe cei doi şi anii petrecuţi împreună în fruntea partidului. Liviu Dragnea, secretar general al PSD în această perioadă şi apoi vicepremier şi preşedinte executiv, a început însă să dea semnale privind unele tensiuni cu Ponta după ce acesta a început să aibă probleme în justiţie, fiind cercetat şi apoi trimis în judecată în dosarul ”Rovinari-Turceni”.
Retragerea surprinzătoare a lui Victor Ponta de la conducerea PSD, în vara acestui an, nu era anticipată nici măcar de către Liviu Dragnea, care a postat pe Facebook un mesaj către ”prietenul” său Victor Ponta, într-o perioadă în care toată lumea vorbea despre distanţarea dintre cei doi. Dragnea continua să susţină, însă, că îi rămâne fidel lui Ponta.
Ruptura s-a văzut însă la Comitetul Executiv din 22 iulie, atunci când Liviu Dragnea s-a lansat în cursa pentru şefia interimară a PSD, împotriva Rovanei Plumb, lăsată preşedinte al partidului de către Ponta, după retragerea acestuia. Rovana Plumb, preşedinte al Consiliului Naţional al PSD, se pregătea să fie confirmată în funcţie şi de către conducerea lărgită a partidului, însă Dragnea şi-a anunţat intenţia de a candida.
Acum însă, Dragnea are deja control total asupra partidului. Senatorii Daniel Savu și Șerban Nicolae nu au putut candida, partidul invocând motive statutare. Iar Robert Negoiță a fost candidat doar pentru o zi, pentru ca ulterior să își anunțe sprijinul pentru Dragnea.