Summitul de la Varșovia. Ce va obține România

Unul dintre cele mai importante Summit-uri NATO de la terminarea Războiului Rece începe astăzi la Varșovia.

Reuniunea va dura două zile și are loc la o dată și într-un oraș cu o încărcătură simbolică aparte: în urmă cu 25 de ani, la 1 iulie 1991, a fost dizolvat Pactul de la Varșovia, organizație militară pe care URSS și sateliții săi din Europa de Est au opus-o NATO. După un sfert de secol, Summitul de astăzi are loc într-un context internațional și regional tensionat, după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea și acordă sprijin militar forțelor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.

Președintele Klaus Iohannis va participa la acest summit extrem de important în fruntea unei delegații oficiale din care mai fac parte ministrul de Externe Lazăr Comănescu, ministrul Apărării Mihnea Motoc, șefului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, consilierul prezidențial pentru securitate națională Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu, consilierul prezidențial pentru relația cu societatea civilă Andrei Muraru și ambasadorul României la NATO Stelian Stoian.

Potrivit informațiilor puse la dispoziție de organizatori, vor fi prezenți 18 președinți, 21 de șefi de guvern, 41 de miniștri de Externe și 39 de miniștri ai Apărării. Lucrările Summitului se vor desfășura într-un centru special amenajat pe Stadionul Național din Varșovia ”PGE Narodowy”.

Programul Summitului

După ceremonia oficială de întâmpinare a delegațiilor de către secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Poloniei, Andrzej Duda, Summitul NATO va debuta informal cu alocuțiuni pe care cei doi le vor susține în cadrul evenimentului ”Warsaw Summit Experts Forum”.

Va urma semnarea Declarației Comune UE-NATO și, apoi, o conferință de presă comună la care vor participa secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Care sunt temele

Summitul NATO de la Varșovia ar putea să vină la pachet cu mai multe mutări pe harta militară a Europei. România, Polonia și țările baltice vor fi în prim plan, având în vedere retorica belicoasă a Rusiei din ultima perioadă, în special după inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu.

“Ca perspectivă de ansamblu, va consemna implementarea deciziilor Summit-ului din Marea Britanie (septembrie 2014) şi trecerea la adaptarea pe termen lung”, se arată într-un comunicat al MAE. 

Printre elementele care se conturează pentru agenda tematică se află: implementarea completă a măsurilor adoptate la Summit-ul din Marea Britanie din 2014, cu prioritate a Planului de Acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO; continuarea adaptării NATO la realităţile noului mediu de securitate, prin adoptarea de măsuri de consolidare a posturii de apărare şi descurajare; îndeplinirea obiectivului de asigurare a resurselor pentru apărare; întărirea politicii de parteneriate, inclusiv prin consolidarea cooperării NATO-UE; reafirmarea importanţei  politicii de extindere, în condiţiile în care la ministeriala de externe din decembrie 2015 a fost adresată invitaţia de aderare pentru Muntenegru; avansarea proiectului de apărare antirachetă; consolidarea rolului NATO în domeniul apărării cibernetice şi, în plan mai larg, al combaterii ameninţărilor de tip hibrid; definirea viitorului rol al NATO în Afganistan.

“La summitul din Varșovia, ne vom pune de acord privind întărirea prezenței militare în estul Alianței”.

Jens Stoltenberg, în conferința de presă premergătoare reuniunii

Câteva decizii sunt deja cunoscute. Mai precis, după întâlnirea din capitala Poloniei, SUA vor aduce în Polonia un batalion de 1.000 de soldați, în timp ce cele trei țări baltice – Lituania, Letonia și Estonia – vor avea și ele parte de sprijin militar.

„Am fost de acord pentru alocarea a patru batalioane, prin roțatie, în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”, a mai spus Jens Stoltenberg, cu patru zile înaintea summitului.

În ceea ce privește România, NATO a înființat deja un comandament de divizie și unul capabil să faciliteze trecerea trupelor străine prin țara noastră. La Varșovia ar trebui însă să se stabilească numărul militarilor care vor staționa în țara noastră.

Traian Băsescu: Va fi un eșec

„Din păcate, acest summit va fi un eșec pentru România și nu o spun din interes politic, ci o spun știind ce poate obține România, adică nimic, niciun progres față de summit-ul din Țara Galilor, din 2014. Acolo s-a stabilit operaționalizarea scutului până la următorul summit, acolo am stabilit să avem operațional un comandament de unitate de divizie, acolo s-a stabilit să avem un comandament de batalion pentru probleme logistice, de îmbinare a forțelor (…) Pasul următor era să obținem și trupele pe care să le comande acest comandament de divizie (…), pentru că este foarte important să ai comandamentul. În primul rând trebuie să îl populezi cu logistica necesară soldaților, adică să ai tancurile, tunurile, rachete, tot ce îti trebuie pentru luptă pozițională, să ai alimentele pentru militari, combustibilul în depozite și militarii să vină”, a spus Traian Băsescu, la B1 TV.

Un lucru extrem de crucial care trebuie stabilit în cadrul summitului NATO este posibila prezență la Marea Neagră a unei flote a Alianței, idee românească. “Cum summitul NATO de la Varșovia, Marea Neagră devine punctul principal al atenției. Nu ar trebui să fie o surpriză având în vedere politica de vecinătate. Anexarea Crimeei în martie 2014 aproape că a transformat Marea Neagră într-un lac rus. Având portul din Sevastopol sub control, Moscova are un avantaj geografic față de celalte țări care au ieșire la mare”, a scris analistul Dimitar Bechev, de la European Institute, London School of Economics, pentru Al Jazeera.

Celelalte teme importante care vor fi discutate în cadrul summitului de la Varșovia vor și cele legate de terorism și migrație. Jens Stoltenberg a anunțat că șefii de stat şi de guverne ai statelor membre NATO vor aproba ca aeronave aliate AWACS să ajute coaliţia antijihadistă condusă de Statele Unite în lupta împotriva Statului Islamic. În plus, Stoltenberg a adăugat că se aşteaptă ca Alianţă să convină, în cadrul reuniunii din Polonia, asupra unui nou rol al NATO în estul Mării Mediterane, unde Uniunea Europeană a trimis nave pentru a opri traficul cu migranţi.