Legea cash-back stimulează plățile cu cardul

Pornind de la necesitatea de a spori accesul populației din mediul rural la servicii bancare de calitate și la plăți electronice, implementarea cât mai rapidă a legii „cash back” poate reprezenta o soluție eficientă. În condițiile în care, în România, circa 50% din populație locuiește încă în mediul rural, facilizarea accesului cetățenilor la plățile efectuate prin intermediul cardului bancar este mai mult decât necesară.

Cunsocută ca „legea cash-back”, legea pentru completarea art. 1 din OUG193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată a fost votată de Parlamentul României la jumătatea lunii mai, urmând să intre în vigoare la data de 20 mai. Cu toate acestea, legea mai are de așteptat până  la implementare întrucât pe 6 iunie Președintele României, Klaus Iohannis, a decis să o retrimită în Parlament pentru reexaminare. Astfel, propunerea legislativă urmează să fie revizuită de cele două Camere ale Parlamentului, în conformitate cu observațiile făcute de Președinte în motivarea aferentă cererii, imediat după reluarea lucrărilor Parlamentului (luna septembrie).

Conform inițiatorilor propunerii legislative, implementarea legii cash-back ar urma să stimuleze utilizarea POS-urilor, inclusiv în mediul rural, întrucât permite utilizatorilor de carduri să retragă numerar din magazine. Astfel, orice deținător de card va putea beneficia de retragerea în numerar a cel mult 200 de lei, la efectuarea unei plăți directe cu cardul, în orice unitate comercială care oferă acest serviciu. Tranzacţiile de acest tip se vor face în același regim ca retragerile de numerar de la bancomat, motiv pentru care comisionul perceput va fi de de maximum 1% din valoarea avansului de numerar.

Totodată, legea introduce obligativitatea acceptării plății cu cardul, implicit a retragerii de numerar de la POS, pentru toate magazinele cu o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 de euro, ceea ce ar stimula semnificativ creșterea plăților electronice. În același timp, instituţiile publice, inclusiv cele care încasează taxe, impozite și alte obligații de plată, vor fi nevoite să introducă plațile cu cardul, fiind bine cunoscut faptul că, în prezent, plățile de acest tip se fac preponderent în numerar.  În aceste condiții se estimează că, prin implementarea acestei legi, piața plăților electronice ar urma să crească cu circa 10%, contribuind totodată la transparentizarea și fiscalizarea tranzacțiilor.

Trebuie, de asemenea, precizat faptul că, pentru comercianți, introducerea sistemului de plată prin POS precum și a serviciului cash back, nu generează niciun cost suplimentar, costurile fiind suportate de băncile partenere.

Reexaminarea solicitată de Președintele României pune însă sub semnul întrebării adoptarea ei. Printre argumentele Președintelui se numără faptul că, în forma promulgată, legea ar obstrucționa libertatea comercianților de a dispune de lichiditățile lor. În același timp, Președintele sugerează reconsiderarea datei de intrare în vigoare a legii, astfel încât comercianții, băncile și autoritățile să poată dispune de răgazul necesar schimbărilor legislative.

La solicitarea Q Magazine, deputatul Mihai Sturzu, co-inițiator al legii, a declarat că „observațiile făcute de Președinte în cererea de reexaminare vor fi dezbătute în Parlament, astfel încât legea cash backului să fie promulgată în varianta cea mai bună. Toate slăbiciunile semnalate de Președinte pot fi corectate de legislativ, astfel încît legea să fie promulgată în varianta sa optimă”.

Deznodământul dezbaterilor va fi scris în luna septembrie, la reluarea lucrărilor legislativului. Procedural, proiectul de lege urmează să fie revizuit de cele două Camere ale Parlamentului, adoptat, trimis spre promulgare Președintelui și publicat în Monitorul Oficial, după promulgare.