Ioan Mircea Pașcu: Rusia nu poate închide ușa pe care a deschis-o NATO

Posibila agresiune a rușilor în Ucraina îngrijorează întreaga lume. Ce ar putea urma? Fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, avansează câteva răspunsuri, într-o analiză pentru Q Magazine.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

În marja discuțiilor de astăzi, 21 ianuarie, de la Geneva, unde Rusia negociază cu NATO, liderii lumii mută pe tabla de șah tot felul de amenințări și speranțe. Așa cum se anticipa, criza ucraineană și reverberațiile sale domină prima lună a anului.

CE VREA RUSIA

Ioan Mircea Pașcu, fost ministru al Apărării în perioada 2000-2004 și fost europarlamentar,  urmărește cu atenție dinamica evenimentelor și a pozițiilor exprimate de beligeranți.

În 2014 Rusia a invadat Crimeea, teritoriu ucrainean, pe care o revendică în baza unor argumente istorice cu care Occidentul nu e de acord. Au urmat o serie de sancțiuni împotriva Rusiei, nu dintre cele mai dure, însă.

Vladimir Putin depunând flori la memorialul dedicat sfârșitului Războiului Civil rus, din Sevastopol, Crimeea Foto Kremlin.ru

Alte două regiuni ucrainiene, Luhansk și Donbas sunt controlate neoficial de Moscova, având în vedere că deși este teritoriu ucrainian, populația este majoritară pro rusă, exprimându-se în cadrul unui referendum, care a avut loc în 2014, în favoarea creării așa-numitei Novorusiei.

Încă de la finalul anului 2021, oficiali occidentali au tras atenția că Rusia comasează trupe masive și tehnologii militare avansate la granița sa cu Ucraina și că o invazie este iminentă.

Președintele ucrainan, Vladimir Zelensky, care, în paralel îi invită pe Vladimir Putin și pe Joe Biden la Kiev pentru o negociere tripartită, amenința, prin ministrul Apărării, că „și rușii vor pleca în sicrie”.

„Putin vrea să refacă Imperiul rusesc și atunci se gândește mai mult la fostele teritorii care au aparținut Rusiei, dar în același timp vrea să-și refacă și sfera de influență pe care a avut-o în Europa răsăriteană și Europa Centrală. Cam astea ar fi scopurile mari, finale, pe care specialiștii afirmă că le-ar urmări Vladimir Putin.”, explică fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Pașcu.

„Pe plan mai mic, vedeți că toate avantajele care au fost obținute în ultima vreme de Rusia în Ucraina nu sunt finalizate. Statutul Donbas și al Luhanskului sunt încă în discuție. Rusia nu a reușit să stabilească o legătură totală nici cu Crimeea. A făcut acel pod peste Azov, care este atât de jos încât încurcă navele mari care vin să se aprovizioneze cu produse siderurgice din Marea Azov a Ucrainei. Ceea ce ne face să ne gândim că podul a fost făcut mai mult împotriva Ucrainei decât pentru Crimeea.

Pe de altă parte, statutul Luhanskului și al Donbasului sunt obiect de reglementare în acordurile de la Minsk care nu au fost puse în aplicare nici de unii, nici de alții. Din acest punct de vedere, lucrurile plutesc pe undeva în aer.

În acordul de la Minsk se prevedea că aceste teritorii se vor bucura de un statut special în interiorul Ucrainei, că vor avea drept să-și aleagă proprii reprezentanți șamd. Deci, un fel de semi-autonomie. Bineînțeles,  pentru asta trebuia modificată constituția Ucrainei. În acest context, totul e blocat, iar rușii nu încetează sprijinul pe care-l acordă separatiștilor din regiune.

Deputații ruși îi cer lui Putin să recunoască aceste două republici ca fiind independente. Ori, așa ceva nu se poate pentru că asta ar echivala tot cu o agresiune. Nu militară, dar juridică. Vă dați seama că s-ar crea un precedent periculos. Prin această cerere, miza se mărește și, firește, crește și presiunea. Vedeți, Rusia negociază cu forțele armate pe granița Ucrainei, adică de pe o poziție de forță.

Pe de altă parte, americanii spun că negocierile nu trebuie să se poarte sub presiunea militară. Sunt aici două școli de gândire și strategie total diferite. 

Cu alte cuvinte, Rusia vrea o sferă de influență, care e un concept al secolului al XIX-lea, pe care încearcă să-l modernizeze, să-l adapteze condițiilor actuale, iar occidentalii nu vor să audă de așa ceva.”, a declarat pentru Q Magazine Ioan Mircea Pașcu.

Vladimir Putin a participat la Ziua Unității Naționale, noiembrie 2021, la Sevastopol Foto Kremlin.ru

În privința celor mai recente cereri ale Rusiei, care includ o garanție că NATO nu se va extinde în continuare și că va înceta operațiunile militare în Europa de Est, fostul ministru al Apărării  e tranșant:

„Așa ceva nu există. Nu Rusia închide ușa pe care NATO a deschis-o. Asta e o chestiune de principiu. În 2008 s-a spus că Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO. Astăzi suntem în 2022 și nu s-a întâmplat nimic. Solicitarea publică a rușilor ca eventuala intrare a celor două state în NATO să se întâmple cu garanții, nu face decât să  îngreuneze și mai mult situația și negocierile”.

ECONOMIA RUSIEI, ECHIVALENTĂ CU A NEW YORKULUI

Are, într-adevăr, Rusia forța economică și militară necesare pentru o astfel de operațiune? Sau pentru ruși nu mai contează acum prețul pe care îl vor plăti?

„Probabil că și-au făcut socotelile în ce privește costurile unei astfel de acțiuni. Eu sunt convins că sancțiunile cu care Occidentul amenință Rusia le-au fost comunicate și că este conștientă de prețul pe care trebuie să-l plătească. Economia Rusiei este echivalentul economiei New-York-ului. Acesta este nivelul economiei rusești. Doar atât.

Întotdeauna rușii au mizat totul pe instrumentul militar. Din acest punct de vedere, nu o să se schimbe acum. Merg în continuare pe acest instrument, îl folosesc în toate ocaziile, e bun pentru orice.”, este de părere Ioan Mircea Pașcu.

DE LA INVAZIE LA „INCURSIUNE MINORĂ”

În cursul unei discuţii telefonice avute marţi, 18 ianuarie, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, secretarul de stat american, Antony Blinken, a pledat pentru „calea diplomatică” în rezolvarea crizei dintre Rusia şi Ucraina. Asta în timp ce şeful diplomaţiei ruse a cerut răspunsuri „concrete” la exigenţele formulate de Rusia privind asigurarea securităţii sale. Discuțiile care au loc astăzi la Geneva sunt hotărâtoare pentru parcursul viitor al istoriei.

Participanții la Conferința Consiliului Arctic cu șeful Departamentului de Stat, Antony Blinken, și Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în prim-plan. Cei doi se reîntâlnesc astăzi la Geneva

„Mă aștept ca astăzi, la Geneva, Statele Unite chiar să dea răspunsuri în scris, așa cum s-a promis. Până acum, au fost discuții în care fiecare parte a prezentat poziția de deschidere. Se pune întrebarea: Rusia este serios interesată de discuții sau folosește această întâlnire de la Geneva ca un fel de alibi, doar pentru a bifa acțiunea, pentru ca mai apoi să spună că s-a încercat totul, că nu se poate să…, că suntem îndreptățiți să.. etc. Dar asta nu-i va scuti de sancțiuni, oricât vor încerca rușii să justifice acțiunile lor”, spune Ioan Mircea Pașcu.

Surprinzătoarea declarație a președintelui Joe Biden din seara zilei de 19 ianuarie, prin care a diferențiat o „incursiune minoră” de o  invazie, a creat confuzie în plan internațional și chiar nemulțumire la Kiev.

„Dacă este o incursiune minoră, membrii NATO pot fi împărţiţi în ceea ce priveşte amploarea răspunsului. Dar dacă ruşiifac tot ce sunt în stare cu forţele pe care le-au adunat la graniţă, va fi un dezastru pentru Rusia“, a afirmat preşedintele Biden, care nu a exclus nici faptul că situația ar putea scăpa de sub control în orice moment.

Vladimir Zelensky a reacționat pe Twitter la declarația liderului american:

Vladimir Zelensky, presedintele Ucrainei, în vizita la Donbas, Foto Administrația prezidențială Ucraina

„Vrem să le reamintim marilor puteri că nu există incursiuni minore şi ţări mici. La fel cum nu există victime minore şi suferinţă mică în urma pierderii unor fiinţe dragi”.

Chiar și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat joi, 20 ianuarie, că acest gen de afirmații nu contribuie cu nimic „la aplanarea actualelor tensiuni”, ci că pot contribui la destabilizarea situației.

„Declarația lui Biden, care nu a fost privită cu ochi buni la Kiev, a fost determinată de o realitate: nu toți aliații sunt de acord în cazul în care Rusia nu merge pe invazie, ci pe ceva mai puțin, cum ar fi o incursiune. De fapt, președintele american a făcut cunoscute opiniile împărțite, divergente, din interiorul alianței. Pot înțelege situația existentă din interiorul NATO. Să nu omitem faptul că sancțiunile economice promise Rusiei afectează mai mult Uniunea Europeană decât Statele Unite.”, a explicat Ioan Mircea Pașcu pentru Q Magazine.

Interconectarea economiilor țărilor membre UE cu cea Rusiei este fundamentală.

Un aspect al relațiilor UE-Rusia îl reprezintă energia. Controversa legată de noua conductă Nord Stream 2 a evidențiat influența pe care o are Rusia ca principal furnizor de energie al Uniunii. În ianuarie 2021, deputații europeni au cerut UE să oprească imediat lucrările la conducta de gaze ce ar lega Germania direct de Rusia, motivând că proiectul Nord Stream 2 „încalcă politica comună a UE de securitate energetică”.

Parlamentul European

În pofida multor divergențe, UE rămâne de departe cel mai mare partener comercial și de investiții al Moscovei (reprezentând 42% din exporturile ruse în 2019). 

NU TE REPEZI PE SCARĂ PÂNĂ SUS

L-am întrebat pe fostul ministru al Apărării dacă orice pas înapoi al Rusiei ar echivala cu o înfrângere, cu o lovitură în ego-ul rusesc. El identifică o potențială soluția pentru ca Rusia să iasă din această situație fără a-și pierde reputația.

„Dacă ai împins lucrurile pe scara escaladării până la ultima treaptă, de acolo, în orice parte te îndrepți, e numai coborâre. Am făcut-o și noi, în pandemie. Prima măsură pe care am luat-o a fost instituirea stării de urgență, care e maximum din ce se putea întâmpla. Apoi, situația a devenit mai gravă, iar noi am coborât la stare de alertă.

Este o teorie întreagă a escaladării. Hermann Kahn, prin anii ’70, a pus-o la punct:  nu te repezi pe scară până sus de tot pentru că de acolo nu mai ai de mers decât în jos. Totdeauna trebuie să vezi care e pasul următor. Rușii sunt în acest moment în situația în care ori își onorează presiunea, ori pierd din reputație. Oricum ar da-o, e prost. Singura soluție ar fi să se spună că sunt niște negocieri, niște promisiuni privind unele rezultate, dar fără să se specifice conținutul lor. Aici trebuie să-i ajute americanii, dacă vor să le salveze fața. Vom vedea.”, afirmă Pașcu.

Rusia „luptă” pe mai multe fronturi. Pe unele cu arme convenționale, pe altele cu arme economice. Dincolo de situația de la granița Ucrainei, Vladimir Putin spune lumii că are control și asupra Republicii Moldova, căreia îi furnizează, prin compania Gazprom, o mare cantitate de gaze necesare. Rămasă în urmă cu plățile, Republica Moldova este amenințată cu sistarea livrărilor.

„Pe de-o parte, rușii vor să arate că fosta Uniune Sovietică le aparține, dar în același timp vor să arate că pot folosi și această armă, a gazului, dacă este nevoie. Și în acest caz este vorba de o flexare a mușchilor”, explică Ioan Mircea Pașcu.

NOI SUNTEM PROTEJAȚI. CA PARTE A NATO

Fostul ministru arată că România este protejată în acest context prin apartenența ei la NATO: „Noi suntem parte a alianței. Tot ce facem se subscrie acțiunii acesteia. Gândiți-vă ce ar fi însemnat pentru noi să nu fim în NATO, în actuala conjunctură! Cred că România intră mai degrabă pe ecuația Marea Neagră, decât pe ecuația Ucraina. Donbasul și Lugansk sunt mult mai aproape de Moscova decât de București.”.

Pe cine se bazează în acest moment Rusia? Ioan Mircea Pașcu spune că pe Iran și pe China. Există însă un „dar”.

„Din partea Chinei, contează doar pe sprijin politic, pentru că e prea sofisticată să se arunce cu capul înainte într-o asemenea situație. China nu e dispusă ca, de dragul Rusiei, să-și strice interesele în Occident. Nu e mare lucru, dar cele trei țări sunt, totuși, o grupare”, mai spune Pașcu.

De altfel, Blinken a arătat că atât SUA, cât şi partenerii lor europeni demonstrează o „unitate” de care Moscova nu dispune.

Occidentalii „acţionează împreună pe o singură voce când este vorba de Rusia. Această unitate ne conferă forţă – o forţă – aş putea adăuga – pe care Rusia nu o are şi nu o poate egala”, a declarat Blinken după întâlniri la Berlin cu omologii săi din Marea Britanie, Franţa şi Germania.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că Franța este pregătită să trimită trupe în România, în cadrul misiunilor NATO, în contextul  conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care se desfășoară aproape de granițele noastre.

Totuși, în cadrul Alianţei, unele ţări nu se bucură de perspectiva prezenţei a mii de soldaţi NATO pe malurile Mării Negre, un spaţiu geopolitic complex dominat de Rusia şi Turcia, ţară membră a Alianţei Nord-Atlantice, dar cu unele apropieri faţă de Moscova şi cu care Franţa întreţine relaţii uneori tensionate. Marea Neagră este o cale de acces pentru Rusia pe diferite scene de criză din Orientul Mijlociu şi Africa.

Bulgaria, de asemenea membră NATO, este apropiată în mod tradiţional de Rusia. Preşedintele Rumen Radev, atacat cu regularitate pentru presupusele sale simpatii proruse, a declarat: „Aceste crize nu au o soluţie militară, ci necesită un dialog şi eforturi diplomatice de dezescaladare”.

După analiza pe care Ioan Mircea Pașcu a făcut-o pentru Q Magazine rămâne totuși întrebarea: va fi sau nu război?

„Sunt argumente pro și contra în cazul ambelor ipoteze, nu-mi este, însă, clar care prevalează, deși este evident ca opțiunea război este cea mai nefericită”, a conchis interlocutorul nostru.