„Țară, țară, vrem ostași!”*. Românilor li se propune stagiu militar voluntar, dar în caz de război aceștia vor fi mobilizați obligatoriu

Ministerul Apărării Naționale a publicat marți, 5 iulie 2022, mai multe modificări pe care le propune pentru unele acte normative în domeniul apărării. Cea mai importantă anunță că românii se vor putea înrola voluntar în armata română, după un stagiu militar de 4 luni, în care li se va asigura cazare, mâncare și chiar un venit. Măsura vine pe fondul diminuării rezervei operaționale armate a României, după ce serviciul militar nu a mai fost obligatoriu, dar și pe cel al unui potențial război care nu pare deloc imposibil în fața orgoliilor militare ale Rusiei și dorinței acesteia de a arăta lumii ce poate. Indiferent dacă la final va pierde.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

Câți români ar fi apți pentru serviciul militar

O prevedere de interes general este „adăugarea unei noi categorii de personal, militar voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale, precum şi crearea cadrului legal privind participarea la programul de pregătire militară de bază a acestora. “

Astfel, pe timp de pace, cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, vor putea solicita Ministerului Apărării Naţionale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen.

Prin introducerea acestui concept se are în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace. Ca urmare, cetățenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României.

Generalul Constantin Spînu, Director al Direcției de Informare a Ministerului Apărării Naționale, a precizat într-o intervenție pentru Antena 3, miercuri, 6 iulie, că „toți cei care au efectuat acest stagiu, vor intra în rezerva operațională a armatei române, și, în cazul unui război, vor fi mobilizați obligatoriu, la fel ca toți ceilalți ofițeri și soldați activi ai armatei”.

Conform datelor necontestate de minister, anul trecut erau disponibili pentru serviciul militar, compatrioți cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, în număr de 11.077.504. Dintre aceștia, apți pentru serviciul militar, mai concret capabili să mânuiască arme și tehnică de luptă după o instruire specifică adecvată, erau 9.083.554 de cetățeni. 

Practic, în fiecare an, peste două sute de mii de adolescenți ajung la vârsta în care sunt apți pentru serviciul militar. 

În Forțele Armate Române sunt încadrați – conform statisticii pentru anul 2021 – 68.500 de cetățeni, bărbați și femei, adică echivalentul a aproximativ – teoretic – șapte divizii, în condițiile în care, în Ucraina, în urma durelor confruntări militare, numărul militarilor și civililor ucraineni morți, ca și a militarilor ruși care și-au pierdut viața în luptă ajunge la echivalentul probabil de șase divizii. 

Ei bine, pentru o situație de surpriză strategică – cum a avut parte statul vecin ucrainean – Armata României nu mai are în rezervă decât aproximativ 53.000 de foști purtători de uniforme militare, cu grade, vârste și experiențe militare diferite, dintre care în jur de 20.000 au acționat în trei teatre de război – ex-iugoslav, afgan și irakian.

Dintr-o asemenea perspectivă, modificările unor acte normative în domeniul apărării naționale vizează „creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării, începând cu 1 ianuarie 2007, a serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.”

Grup de militari români în timpul unei misiuni în străinătate Foto MApN

Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de indemnizație lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.

„La finalizarea programului de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație reprezentând trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidență și să îi introducă în rezerva operațională.”, anunță ministerul.

Frumoasă sintagma  rezerva operațională!

Dar va mai trece un timp până când această nouă Albă ca Zăpadă, extrem de necesară defensivei naționale, se va trezi din somnul provocat de o clasă politică care a avut și are exponenți inconștienți, insensibili și habarniști în domeniul Apărării României, dovada impotenței politice din ultimele trei decenii fiind dotarea deficitară a militarilor noștri activi cu tehnică de luptă disuasivă. 

Modificările menționate mai sus generează și cadrul legal „privind instruirea rezervei operaţionale pe timp de pace, similar rezerviștilor voluntari, avându-se în vedere necesitatea menţinerii aceluiaşi nivel de pregătire militară a acestor categorii de rezervişti care pot completa, în situaţiile prevăzute de lege, structurile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.”

Enunț promițător, necesar, dar mai este mult până departe…

Mai aflăm că „rezerviștii pot fi concentrați, pe timp de pace, pentru îndeplinirea unor misiuni pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.”

Ceea ce este foarte bine, dacă se va acționa rapid, pe măsura provocărilor la adresa securității naționale, implicit a NATO, din vecinătatea noastră. 

La mai bine de patru luni de la începerea agresiunii unui stat ex-sovietic, contra altei țări foste sovietice, la București s-a înțeles necesitatea ca să fie stabilit un cadru legal limpede „privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu.”

O măsură necesară, deși – obiectiv privind lucrurile, în raport cu dinamica de pe Frontul de Est – un pic cam tardivă.

România va fi apărată de nucleul inteligent

Proiectul își propune, totodată, stabilirea cadrului legal privind efectuarea recrutării-încorporării, în situaţia reinstituirii serviciului militar obligatoriu în calitate de militar în termen, potrivit legii, respectiv pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu. Elaborarea pe timp de pace a unui plan anual de recrutare-încorporare este necesară pentru fundamentarea documentelor de planificare operaţională, administrativă şi bugetară la nivelul structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, precum și al celorlalte instituții cu atribuţii în domeniul apărării și securităţii naţionale.

De asemenea, se abrogă prevederea privind obligativitatea prezentării cetăţenilor încorporabili şi rezerviştilor la centrul militar cu prilejul schimbării domiciliului, având în vedere că prin Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor se vor pune la dispoziţia structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii privind evidenţa recruţilor şi a rezerviştilor, informaţiile necesare pentru actualizarea bazelor de date proprii, inclusiv cele referitoare la schimbarea domiciliului.

Interesant este faptul că „prin noua lege, se va reglementa recunoaşterea executării serviciului militar de către cetăţenii care au îndeplinit această formă de pregătire în armatele altor state și, totodată, se va clarifica modalitatea prin care cetăţenii români, respectiv, cetăţenii încorporabili, rezerviştii voluntari şi rezerviştii îşi exercită dreptul şi obligaţia constituţională de a apăra ţara. Astfel, în funcție de starea excepțională instituită sau declarată, de locul în care își au domiciliul, în România sau în străinătate, precum și de prezența/absența temporară în/din țară, aceștia se vor prezenta pe baza înștiințării în scris la domiciliul din România, în locul, la data şi ora prevăzute în ordinul de chemare sau în locul și la termenul prevăzute de lege.”

Premierul Nicolae Ciucă dând onorul Drapelului național la 26 iunie 2022 Foto Valentin Ciobirca

Dar ca să nu persiste unele iluzii, apărarea în primele zile ale unei ipotetice invazii va fi efectuată de cei ce trăiesc în România, de profesioniștii militari activi și de cei voluntari, care vor constitui nucleul inteligent și eficient al apărării teritoriului românesc.

Din punct de vedere strict pragmatic  este bine să se știe că proiectul de lege reglementează păstrarea „locului de muncă pe toată durata cât salariaţii participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, sunt concentraţi/mobilizaţi, conform legii, sau îndeplinesc serviciul militar în declararea mobilizării şi a stării de război sau la instituirea stării de asediu, precum și crearea cadrului legal prin care centrul militar poate chema de cel mult trei ori pe an cetățenii încorporabili, recruţii şi rezerviştii pentru clarificarea situaţiei militare.”

O lămurire care în sfârșit confirmă apropierea noastră de practica eficientă a celor de peste Ocean, care își instruiesc periodic rezerviștii, fără ca locurile lor de muncă să fie periclitate de chemările la – de pildă – ședințele de tragere cu armamentul din dotare.  Să sperăm că acest proiect de lege nu va fi uitat în vreun sertar parlamentar și votarea sa – cu modificările acceptabile dintre propunerile, sugestiile și opiniile transmise de persoanele interesate pe timpul rezervat pentru perioada de transparență.

Proiectul, publicat integral aici, poate fi modificat, înainte de adoptarea sa în Parlament, anticipată pentru toamnă.

• „Țară, țară, vrem ostași!” a fost unul dintre jocurile copilăriei noastre. La acest joc participă două echipe, cu un număr care poate varia între cinci şi zece copii. Cele două echipe se aşează faţă în faţă, la o distanţă destul de mare una faţă de cealaltă. O echipă începe jocul spunând: „Ţară, ţară, vrem ostaşi!”, iar cealaltă răspunde: „Pe cine?”, după care este ales unul dintre membrii echipei adverse şi i se strigă numele. Cel ales trebuie să alerge cu putere şi să încerce să rupă rândurile formate ca un zid de echipa adversă (jucătorii formează zidul cetăţii prinzându-se de mâini şi ţinându-se cu putere). Dacă cel ales reuşeşte să rupă zidul, se întoarce la echipa lui şi ia un „prizonier” din echipa adversă, iar dacă nu reuşeşte, trebuie să rămână în echipa adversă. Echipa câştigătoare este cea care adună cât mai mulţi ostaşi.