Președintele CCR dă asigurări. „Constituția României nu se desființează!”

Noul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, și-a făcut cunoscute planurile pe care le are în mandatul său.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

Noul președinte al CCR a acordat un interviu Sorinei Matei, în emisiunea OFF/OnTheRecord de la Aleph TV.

Marian Enache opinează că este inadecvat ca instituția pe care o conduce să de „îndrumări în decizii”, subliniind că este necesară menținerea în echilibru a Curții Constituționale față de cele trei puteri în stat.

„CCR nu trebuie să fie nici jucătoare, nici arbitru. CCR nu poate fi jucător în România. Este inadecvat ca CCR să dea îndrumări în decizii. Mai este un risc care s-a petrecut în Europa: „guvernarea magistraților”. CCR trebuie să rămână într-un echilibru față de cele trei puteri în stat. CCR nu face parte din cele trei puteri din stat”. Când există decizii de interpretare, ea salvgardează textul legal. Pe decizii de neconstituționalitate, există necesitatea punerii în acord a legilor. Este posibil ca în unele cazuri Parlamentul să nu mai considere reglementarea acelei situații. Regula este ca Parlamentul să intervină în timp util după deciziile CCR. La nivelul staff-urilor, trebuie să existe deschidere. Observăm des că apar legi care încalcă principiul bicameralismului. Putem preveni prin discuții informale aceste lucruri, la nivel de experți. Legi care ar trebui să apară sunt declarate neconstituționale pe motive extrinseci. România are nevoie de legi bune, clare. Trebuie îmbunătățită situația, la nivel de expertiză. Este o problemă la noi în privința calității legilor. Universitățile ar trebui să insiste pe formarea unor specialiști în elaborarea legilor. (…) Mă prevalez de obligația de rezervă, în privința Legilor Justiției, nu pot exprima acum un punct de vedere. Obligativitatea respectării deciziilor CCR este o cerință a statului de drept și a stabilității securității raporturilor juridice. Este posibil ca Legile Justiției să ajungă în control de constituționalitate la CCR. Constituția comportă efecte „erga omnes” – care privesc pe toată lumea. Noi vom analiza cu toată atenția Legile Justiției, dacă ajung în control de constituționalitate, raportat la Constituție”, a declarat Marian Enache.

De asemenea, pe tema prevalenței dreptului european în fața dreptului național, președintele CCR și-a propus deschiderea unui dialog instituțional cu CJUE, în perspectiva aplicării dreptului UE, prin intermediul Constituției României. Marian Enache apreciază că în aplicarea dreptului UE nu au „existat derapaje”, CCR păstrându-și echilibrul la acest capitol, nu „a fost atât de radicală”

„Justiția constituțională are o mare responsabilitate în clădirea Europei ca spațiu comun de libertate, securitate și justiție. CCR a păstrat un echilibru în aplicarea dreptului UE, nu au existat derapaje, CCR nu a fost radicală. Sunt curente care dramatizează, dar Constituția României nu se desființează. Deciziile CCR rămân obligatorii pentru toate autoritățile statului. Voi încerca cu colegii din CCR să avem o deschidere și mai mare spre aplicarea dreptului UE, prin intermediul Constituției României. Prin clauza de identitate națională, statele au construit o doctrină și limite în aplicarea normelor UE. Cea mai productivă în acest sens a fost Curtea Constituțională a Germaniei. Vrem un dialog judiciar mai pronunțat, mai activ, cu CJUE pentru a ne explica, da interpretări și colabora. Vrem să promovăm un dialog informal cu CJUE. La sfârșitul lunii septembrie, președintele CJUE va fi în România, va sosi și la CCR”, a spus Enache la AlephTV.

Un alt aspect luat în discuție este cel al implicării serviciilor secrete în justiție. Președintele CCR, deși a arătat că este un susținător al jusrisprudenței dezvoltate de Curtea Constituțională, consideră că pot apărea nuanțe și în această problemă.

„Primul imperativ al judecătorilor CCR este să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor. CCR trebuie să protejeze drepturile și libertățile oamenilor. Conservăm jurisprudența CCR în domeniu pentru că este argumentată și fundamentată. Înainte de a fi un reviriment, pot apărea nuanțe pe care noi să le motivăm în considerentele deciziilor CCR, care trebuie ccorelate mai binee cu dispozitivul dec iziilor CCR. Și considerentele CCR sunt obligatorii, alături de dispozitivul deciziilor. La orice lege, pot apărea nuanțe în raport cu vechea formă. Revirimentul ar însemna o negare sau o altă viziune asupra rezolvării unei problematici. Eu trebuie să respect obligația de rezervă în acest caz. Eu am votat în acest sens: de consolidare a protecției drepturilor și libertăților. Decizia Curții Constituționale este cea votată de majoritatea judecătorilor. Opiniile separate sunt punctele de vedere individuale ale judecătorilor. Eu nu sunt un iubitor al unanimităților. Uneori s-a întâmplat ca opiniile separate să devină jurisprudență a CCR. Trebuie garantată independența judecătorului”, a mai spus Marian Enache.

Președintele CCR s-a arătat îngrijorat de condamnările României la CEDO.

„Este dificil să fac eu această apreciere. Ar trebui să existe autoevaluari. COndamnările la Cedo sunt un semnal îngrijorător. Statul de drept limitează puterea autorităților statului în raport cu drepturile și libertățile oamenilor. Îmi propun să măsurăm constituționalitatea sistemului de drept ca urmare a impactului deciziilor CCR”, a mai declarat Enache.

Marian Enache a fost ales, la data de 11 iunie, preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), în urma votului secret.

Mandatul preşedintelui CCR este de trei ani.

Marian Enache a precizat direcțiile principale de acțiune ale mandatului său. Acestea pun accent pe dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient și consolidarea echidistanței Curții Constituționale.

Proaspătul președinte al Curții Constituționale își dorește să impulsioneze activitatea Curții Constituționale, având în vedere că sunt peste 8.800 de dosare pe rolul acesteia, aflate în diverse stadii de soluționare. Aceste dosare sunt din perioada 2018-2022, unele fiind pe rolul său de peste 4 ani. Mai mult, Enache își propune să contribuie la construirea unei jurisprudențe unitare, clare și predictibile; la îmbunătățirea redactării deciziilor.