Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Preşedintele găzduieşte o întrevedere trilaterală cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
- România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
- Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
- Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
- Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
- Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
Reuniunea trilaterală găzduită de preşedintele Klaus Iohannis are ca obiectiv consolidarea sprijinului în toate domeniile pentru asigurarea rezilienţei, a stabilităţii şi a securităţii Republicii Moldova şi pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova.
„Am transmis doamnei preşedinte Sandu un mesaj clar: vom continua să fim ferm şi neabătut alături de Chişinău! Cu atât mai mult cu cât Republica Moldova este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Cu toate provocările, preşedintele Maia Sandu, Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău au acţionat responsabil, eficient şi hotărât. Au făcut eforturi substanţiale pentru a desprinde Republica Moldova de zona inconfortabilă de dependenţă permanentă în care a fost mult timp captivă”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni, după întrevederea cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi cancelarul german, Olaf Scholz.
Potrivit lui Iohannis, Republica Moldova a întreprins demersuri considerabile pentru a face reformă, pentru a combate corupţia şi a întări Justiţia, cu scopul de a avansa în procesul de integrare europeană.
Şeful statului a indicat că tema integrării europene a Republicii Moldova, singura opţiune capabilă să asigure un viitor democratic, prosper şi stabil pentru cetăţenii săi, a fost abordată cu prioritate.
El a adăugat că autorităţile de la Chişinău trebuie să gestioneze, printre altele, consecinţele războiului, creşterea preţurilor şi nevoia de asigurare a resurselor energetice pentru următorul sezon.
„Acestea sunt teme pe care le abordăm cu prioritate şi la nivelul Uniunii Europene. Republica Moldova se află în prima linie, confruntată cu consecinţele războiului de la graniţa sa şi cu acţiuni de destabilizare extrem de virulente ale Rusiei, toate puternic resimţite de cetăţeni. România va fi mereu alături de Republica Moldova şi suntem uniţi la nivelul Uniunii Europene în a-i acorda tot sprijinul necesar, inclusiv pentru întărirea rezilienţei sale şi pentru protejarea sa în faţa acţiunilor destabilizatoare. Mărturie stau concluziile angajante adoptate chiar la ultimul Consiliu European. Acestea reafirmă nivelul ridicat de conştientizare la nivelul liderilor europeni a riscurilor şi a necesităţii unei acţiuni hotărâte”, a declarat preşedintele Iohannis.
Şeful statului a menţionat şi demersurile Uniunii Europene pentru înfiinţarea unei misiuni civile a Politicii de securitate şi apărare comună în Republica Moldova şi pentru continuarea sprijinului oferit Chişinăului prin Facilitatea Europeană pentru Pace.

„Republica Moldova nu este singură, iar această reuniune trilaterală de astăzi demonstrează în mod clar acest fapt. Republica Moldova se poate baza pe prieteni sinceri, care i-au fost şi îi sunt mereu alături şi care acţionează hotărât în sprijinul său!”, a completat Klaus Iohannis.
„Europa este puternică datorită unităţii şi a fermităţii cu care apără pacea şi vocea oamenilor”, a afirmat Maia Sandu de la palatul Cotroceni, arătând că Republica Moldova este „cel mai vulnerabil vecin al Ucrainei.
„Sprijinul partenerilor noştri, în special al Bucureştiului şi Berlinului este foarte apreciat. Mă mulţumim pentru susţinerea de care daţi dovadă, pentru pacea, bunăstarea şi viitorul nostru european. La rândul ei, Republica Moldova asigură, împreună cu Ucraina, securitatea a peste 1.200 de km de hotar european. Unii au dorit ca Moldova să cadă şi astfel să slăbească Ucraina şi Uniunea Europeană. Moldova se ţine dreaptă. Cetăţenii noştri nu doar au rezistat unei perioade foarte grele ci am devenit mai puternici. Am fost casă pentru sute de mii de refugiaţi. Am scăpat de şantajul rusesc al gazelor (..) şi cel mai important, am rămas de partea valorilor europene, a libertăţii şi democraţiei”, a spus Maia Sandu.
Preşedintele moldovean a mai spus că ţara sa a arătat lumii întregi că este „o ţară europeană care contribuie la o Europă mai puternică”. „Vom continua să asigurăm independenţa energetică a ţării noastre şi să ne conectăm la infrastructura europeană de transport iar România şi Germania ne sunt parteneri importanţi de dezvoltare pentru realizarea acestor obiective”, a spus Maia Sandu în discurs.
„În marea familie europeană, acolo merge Republica Moldova şi vă suntem recunoscători pentru susţinerea acordată pentru parcursul nostru spre aderarea la UE. Mizăm şi în continuare pe ghidarea şi sprijinul ţărilor voastre, pentru obţinerea iniţierii negocierilor de aderare la UE”, a adăugat Maia Sandu.
Sprijin pentru Ucraina, cât va fi nevoie
România şi Germania au multe puncte în comun în ceea ce priveşte temele de politică externă, iar Ucraina va fi sprijinită militar atât timp cât va fi nevoie, a declarat, luni, la Palatul Cotroceni, cancelarul Olaf Scholz.
„Avem multe puncte în comun în ceea ce priveşte temele cheie de politică europeană, externă şi de securitate. Acest lucru este valabil şi cu precădere în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, contrară dreptului internaţional. Am arătat acest lucru în mod ferm atunci când am vizitat amândoi Kievul, alături de Emmanuel Macron şi Mario Draghi, întâlnindu-l pe preşedintele Zelenski. Acest simbol puternic european a fost important. La fel de important este şi faptul că vom sprijini militar Ucraina atât cât va fi nevoie. Lucrăm împreună la acest lucru”, a arătat oficialul german, în cadrul unei declaraţii de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis.
În ce priveşte posibilitatea ca producătorul german de armament Rheinmetall să construiască un centru de întreţinere a echipamentelor militare în România, Olaf Scholz a declarat că aparatele folosite în Ucraina necesită reparaţii sau mentenanţă şi că este important ca aceste lucruri să se realizeze în apropierea graniţei.
„Colaborarea noastră pentru sprijinirea Ucrainei este foarte intensivă. Şi desigur că acoperă şi întrebările puse de dumneavoastră. Şi este clar că trebuie să asigurăm ca aceste utilaje să fie şi supuse unei mentenanţe şi vom urmări acest aspect împreună şi ca europeni, şi ca alianţă NATO. Puteţi fi siguri că vom face acest lucru cu mulţi, mulţi paşi şi în viitor. (…) Trebuie să existe posibilităţi de reparare a acestor aparate. Este important ca aceste reparaţii să se facă în afara Ucrainei, dar şi aproape de graniţă şi este bine că multe state europene sunt dispuse să participe alături de noi la acest lucru”, a mai declarat cancelarul german.
El a evidenţiat rolul României în preluarea a numeroşi refugiaţi din Ucraina şi în sprijinirea transporturilor internaţionale umanitare.
„Datorită României, Solidarity Lanes ale Uniunii Europene au contribuit în mod esenţial la transporturile de cereale. Este bine să avem un partener de partea Germaniei pe care ne putem baza. Unitatea în cadrul Uniunii Europene şi ca partener transatlantic este şi rămâne decisivă în această situaţie”, a spus el.
Olaf Scholz s-a declarat impresionat de solidaritatea României cu Republica Moldova, menţionând că acesta este „un exemplu de reală vecinătate europeană”. A subliniat importanţa susţinerii Republicii Moldova, astfel încât să nu depindă de gaze şi energie din altă parte.
„Împreună ne simţim obligaţi să ajutăm Republica Moldova la dezvoltarea proprie a ţării. Este un semn al atitudinii comune pe care nu o avem doar noi, ci care este şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Cred că este mult mai mult decât un simbol. Cred că este şi o expresie a unui parteneriat deja existent în realitate şi e clar că vom continua ca parteneri”, a mai spus el.
„Marea Neagră este acum mai mult ca oricând de importanţă strategică. De aceea, susţinem că este necesară o prezenţă sporită a NATO în Marea Neagră, ceea ce reclamă includerea problematicii Mării Negre în toate procesele relevante pentru consolidarea securităţii spaţiului euroatlantic”, a spus şeful statului, după întâlnirea cu cancelarul german, Olaf Scholz.
El i-a mulţumit cancelarului federal pentru sprijinul acordat întăririi Flancului Estic, pentru misiunea de poliţie aeriană în spaţiul aerian al ţării noastre în anul 2022, precum şi pentru prezenţa în structurile NATO din România.















































