Înalta Curte: Introducerea SRI în dosarele penale și abuzul fără prag valoric sunt neconstituționale

Abuzul în serviciu fără prag valoric și interceptările SRI din dosarele penale sunt contestate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a sesizat Curtea Constituţională. Legile de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală au fost aprobate, în urmă cu o săptămână, de Parlament, în forma propusă de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, după o ședință controversată a Comisiei Juridice, condusă de PSD.

• Nazare a anunțat desființarea unui număr important de sedii ale ANAF
• Tuneluri Hezbollah ascunse sub un magazin de haine
• Radu Oprea: Oana Gheorghiu a introdus pe sub radar în ședința de guvern lista exploratorie a companiilor ce ar putea fi listate la bursă
• Promisiunea lui Macron: Nu voi mai face politică, după plecarea de la Elysee
• AUR a readus în Parlament un nume pe care sistemul a încercat să-l scoată din memoria românilor: Mircea Eliade

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță într-un comunicat de presă că a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare.

Curtea Supremă reclamă că nu sunt respectate deciziile Curții Constituționale, în cazul reglementărilor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu. Reamintim, că judecătorii CCR au decis că este obligatoriu un prag valoric pentru abuzul în serviciu, pe când proiectul de cod penal, adoptat cu scandal, în parlament, la propunerea lui Cătălin Predoiu, nu conține prag.

Magistrații înaltei Curți mai reclamă și prevederea din codul de procedură penală care reintroduce SRI în procesele penale. Săptămâna trecută, parlamentarii au decis că interceptările SRI pot fi folosite ca probe, în ciuda mai multor decizii ale CCR care hotărâse că acest lucru nu se poate întâmpla.

De asemenea, ICCJ reclamă prevederea privind accesul avocaților apărării la probele care constituie informații clasificate. Potrivit proiectului, „dacă aceștia nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, persoana vătămată nu-și desemnează un alt apărător care deține autorizația prevăzută de lege, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”.

„În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

• neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
• neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.

În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:

• neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).”

Camera Deputaților a adoptat proiectele de lege care vor modifica din nou Codurile Penale, în calitate de for decizional, în forma în care au venit de la Ministerul Justiției. Prin votul dat în Parlament nu s-a institut un prag la abuzul în serviciu, deși Curtea Constituțională solicitase acest lucru. De asemenea, SRI revine în anchetarea dosarelor penale, mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție.

Opoziția a anunțat și ea că cele două proiecte de lege adoptate vor fi contestate la Curtea Constituțională. Anterior de plen, Comisia Juridică din Camera Deputaților, la propunerea PSD, PNL și UDMR, a adoptat varianta Codurilor propusă de Ministerul Justiției și a renunțat la toate amendamentele adoptate de Senat.

Într-o ședință cu scandal, deputații PSD, PNL și UDMR au propus modificări prin care eliminau interceptările realizate de serviciile de informații, pe baza mandatelor de siguranță națională, ca probe în cazul infracțiunilor de corupție. După adoptarea amendamentului, liderii Comisiei Juridice au fost sunați de Marcel Ciolacu și de Nicolae Ciucă și au fost anunțați că trebuie să renunțe la toate modificările.