Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, a declarat la TVR Info că decizia de a anula alegerile prezidențiale din 2024 a survenit după ce au fost constatate „încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales și nerespectarea flagrantă” a regulilor de finanțare a campaniei electorale.

• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită
• Criză de personal în construcții și instalații
• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare

Alegerile anulate, din nou explicate

„Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidaților de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale.

Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre.

Ele sunt de domeniul competenței Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropos de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre”, a explicat Simina Tănăsescu.

Principalele informații despre Comisia de la Venetia

În Raportul său, publicat în ianuarie 2025, Comisia de la Veneția arăta că orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să precizeze transparent încălcările legii precum și dovezile aduse. Comisia mai spunea atunci, analizând cazul României, că anularea alegerilor trebuie să fie o măsură de ultim resort.

Curțile Constituționale trebuie să acționeze în limite clar definite și nu pot anula alegerile în mod arbitrar, notau experții Comisiei de la Veneția. Deciziile cum sunt cele de anulare a alegerilor trebuie să fie bazate pe legi și să abordeze nereguli grave și demonstrabile.

De asemenea, deciziile Curții Constituționale trebuie să protejeze suveranitatea statului și încrederea în instituțiile statului, mai arată raportul.

„Dovedirea încălcării legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente privind astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale)”, deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și posibilitatea de a verifica dovezile, arată raportul Comisiei de la Veneția.

Comisia preciza că alegerile ar trebui anulate numai ca măsură de ultim resort și numai dacă se demonstrează că neregulile constatate au influențat direct rezultatele scrutinului, numai în „circumstanțe foarte excepționale” (original – „very exceptional circumstances”).

Raportul Civil Liberties Union for Europe – Liberties Rule of Law Report 2026, ce reprezintă o evaluare independentă a stării democrației și statului de drept în Uniunea Europeană, pulverizează, efectiv, anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și eliminarea din cursă a lui Călin Georgescu și a Dianei Șoșoacă, punctând că CCR a adăugat la lege în mod abuziv. În raport apare inclusiv sugestia desființării Curții Constituționale, astfel încît atribuțiile acesteia să revină ÎCCJ, ceea ce ar presupune, însă, modificarea Constituției. Toate detaliile sunt aici.

De asemenea, Tănăsescu a încercat să explice faptul că unele încălcări, cum ar fi cele ale dreptului de vot al cetățenilor, nu puteau fi stabilite anterior, ci doar atunci când au fost desecretizate anumite documente.

„Într-o primă fază, CCR a validat primul tur al alegerilor, asta s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar a primului tur, ci în întregime tot procesul – asta înseamnă de la faza depunerii candidaturilor – s-a produs într-o zi de vineri. (…)

Nu toate candidaturile ajung la CCR decât dacă au fost contestate. Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul CCR. Unele aspecte nu sunt în competența CCR, ci a altor instituții ale statului care se ocupă de modul de desfășurare a campaniei în media. Chestiunile legate de campanie și finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurilor, când trebuia validat ansamblul alegerilor. Încălcarea dreptului de vot al cetățenilor chiar cred că nu aveam cum să o stabilim anterior. Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documentele care au fost desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente, care au fost desecretizate într-o mișcare fără precedent”, a mai spus președinta CCR.

Simina Tănăsescu a mai afirmat că decizia luată de judecătorii CCR n-a fost una dorită.

„Nu a fost o decizie ușoară, pe care să ne-o dorim, la care să ne fi gândit vreodată. Dar a fost o decizie calmă. Informații pe care nu le-a avut nimeni înainte să fie desecretizate au necesitat un timp de decantare. Din perspectivă juridică ne-au interesat lucruri legate de modul de desfășurare a campaniei electorale.

Eu nu am televizor acasă și înțeleg că în timpul campaniei au existat declarații ale candidaților despre modul de desfășurare a campaniei. Aceste informații nu le aveam.

Lumea îmi spunea: nu ai văzut ce a declarat un candidat? Și răspunsul meu era că nu am văzut, că nu am TV. Dar în momentul în care e un salt spectaculos fără cheltuieli, asta a fost o informație pe care trebuia să o analizăm.

Realitatea obiectivă rămâne aceeași: unele informații au fost cunoscute în spațiul public abia după desecretizarea acelor documente”, a explicat Simina Tănăsescu.

Totuși, Simina Tănăsescu nu a adus nici acum dovezi irefutabile, care să probeze și să explice decizia din 6 decembrie 2024, iar românii așteaptă încă desecretizarea documentelor care au stat la baza anulării alegerilor.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la 6 decembrie 2024, anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia de la zero, în integralitate. Decizia, luată cu unanimitate de nouă voturi, a intervenit după ce Curtea validase primul tur de scrutin condus de Călin Georgescu Foto Alexandru Nechez, Inquam

Cu o zi înainte de decizia de anulare, CCR a primit patru sesizări în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizările au fost formulate după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de informații, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.

Întrebată fiind cum pot fi convinși românii că membrii Curții Constituționale nu sunt controlați politic, Simina Tănăsescu a spus că e de datoria acestora să „nu manifeste recunoștință” față de cei care i-au propus.

„Nu e complicat. CCR are rolul de a asigura supremația Constituției, care nu are cum să fie controlată politic. Probabil o să-mi spuneți că judecătorii sunt numiți de autorități politice, dar aceste autorități provin din votul direct al cetățenilor. E o nominalizare care ține foarte mult de votul democratic al cetățenilor. E despre datoria de „nerecunoștință” a judecătorilor constituționali, pentru că ei au obligația de a nu fi recunoscători celor care i-au desemnat în funcții. Bună parte din activitatea noastră se desfășoară sub privirea largă a publicului. Greu să fie influențe politice.

Trei dintre judecătorii CCR, Asztalos Csaba, Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș, Palatul-Cotroceni Foto Presidency

Tănăsescu a dat asigurări că în ciuda divergențelor de opinii care s-au înregistrat în unele cazuri, la nivelul Curții nu există o fractură.

„Deliberările se desfășoară pe câteva luni, dar nu e ceva ieșit din comun. E adevărat că nu am avut deliberări care să trebuiască să fie purtate în perioada sărbătorilor. Fericirea sau nefericirea a făcut să finalizăm dosarul (pensiilor magistraților) după sărbători. Lucru cert este că dezbaterile noastre sunt reale, sunt vii, nu intrăm în sală cu idei preconcepute. Sunt situații în care unii dintre colegi, inclusiv eu, ajungem să îmbrățișăm alte puncte de vedere decât cele cu care am intrat inițial.”

„Vulnerabilitățile democrațiilor provin mai ales din interior. Sunt dificultățile pe care le vedem cu toții în privința configurării regimurilor politice. Sunt întrebări pe care ni le punem cu toții din perspectiva organizării statului care ar trebui să fie mai adaptată la realități, la invazia social media. Poate unele dintre instrumentele democratice pot fi actualizate. Până acum mai mulți ani a fost apropierea mai mare de cetățean, inclusiv prin referendumuri. (…) A existat în același timp și o creștere a curentului populist și cele două puse în balanță pot să ne pună într-o dificultate…”, a spus Simina Tănăsescu.

Ea nu a îmbrățișat ideea schimbării Constituției arătând că cea pe care o avem „s-a dovedit destul de viabilă.” „De câte ori analizăm cam ce s-ar dori prin revizuire, vedem că sunt acele aspecte care sunt garanții, care poate jenează puterea politică și o determină să se încadreze în anumite limite.

Curtea Constituțională a tranșat recent diferendul privind pensiile între magistrați și Ilie Bolojan, dând dreptate acestuia din urmă Foto CCR

În schimb, Tănăsescu susține modificarea Legii de funcționare a CCR, în mod special a articolului 29, cu formula „citare cu înștiințare”. „Activitatea CCR e foarte bogată. Avem pe rol vreo 16.000 de dosare. Doar unul sau două interesează publicul larg, mass-media. Foarte multe din cele 16.000 de dosare sunt repetitive, ceea ce presupune o doză mare de efort pentru un rezultat minim. Reglementarea care ne obligă să cităm părțile de fiecare dată. E o întreagă activitate care face ca timpul pe care l-am putea petrece pentru dosare complexe să se consume cu astfel de activități. Aș înlocui cuvântul citarea cu înștiințarea.”, a recomandat Președintele Curții.

Simina Tănăsescu a explicat că sporul de stres de 1000 euro pe lună face parte din „salarizarea judecătorilor și angajaților CCR” și are în vedere activitatea pe care o desfășoară. „Ea presupune și garantarea unei eventuale influențe.”, accentuează Tănăsescu, în acord cu poziția liderilor magistraților care au invocat acest argument atunci când s-a pus problema diminuării unor drepturi salariale ale acestora.

CJUE și liniile ei în nisip

Întrebată despre raportul dintre CCR și CJUE, mai ales în privința deciziei CCR în dezacord cu cea a CJUE privind prescripția faptelor de corupție, Simina Tănăsescu a explicat: „…istoricul începe cu o decizie a CCR din 2018. La acea decizie, chiar dacă la acel moment nu făceam parte din CCR, a existat o opinie separată care a explicat că în anumite dosare ar fi trebuit să existe o prescripție mai îndelungată. În 2022, CCR a declarat acel articol din nou neconstituțional. Și acolo am o opinie separată. Apoi a fost o interpretare a ICCJ, dar e una foarte justificată, foarte logică. A spus că dacă e o lege penală mai favorabilă, în baza Constituției, legea penală mai favorabilă poate să retroactiveze. Nici nu avea cum să facă altfel. Acea decizie a CCR a determinat un vid normativ care echivalează cu o lege penală mai favorabilă. Ulterior CJUE a încercat să tragă o linie în nisip, să traseze un termen..

Linia aceea trasă în nisip de CJUE rămâne o linie doar în nisip, nu e una foarte fermă. Dar dialogul între CCR și CJUE nu a început atunci, ci mai devreme, e unul fructuos. Acum CJUE încearcă să traseze o a doua linie în nisip. Suntem cu toții foarte curioși. Colaborarea cu CJUE e una foarte bună, încât săptămâna următoare avem o vizită de lucru tocmai pentru a stabili un dialog direct și a discuta nu pe dosare individuale.”

Între vulnerabilitățile democrației în 2026, președintele CCR enumeră „digitalizarea excesivă”.

„Între pericole, semnalez chestiunile legate de digitalizarea excesivă. Nu doar ne afectează viața, ci pot să afecteze democrația în ansamblu, ca forme ale războiului hibrid.”, a spus Tănăsescu.