Concluzia Summitului de la Londra: Să ne pregătim pentru ce e mai rău!

„Statele membre ale UE trebuie să se reînarmeze urgent și să li se ofere spațiul fiscal pentru a crește cheltuielile militare”, a declarat duminică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul unui summit informal la Londra dedicat securității europene și susținerii Ucrainei în războiul cu Rusia, transmit agențiile AFP și Reuters.

• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
• Grindeanu: Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile
• Proiectul de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice a intrat în procedură de urgență

„Trebuie să reînarmăm urgent Europa”, a indicat Von der Leyen în fața presei după summit.

Ea a adăugat că va prezenta „un plan cuprinzător privind reînarmarea UE” la summitul european extraordinar din 6 martie, invocând necesitatea creșterii cheltuielilor pentru Apărare „pe o perioadă susținută de timp”.

Potrivit președintei Comisiei Europene, participanții la acest summit au avut o discuție „bună și sinceră”, și au abordat necesitatea „garanțiilor cuprinzătoare de securitate” pentru Ucraina în viitor, garanții care merg de la „supraviețuirea economică până la reziliența militară”.

În același timp, a continuat Ursula von der Leyen, „cel mai important acum este să ne creștem cheltuielile pentru Apărare” în Europa și să „ne pregătim pentru ce este mai rău”.

„Este în interesul nostru comun să împiedicăm războaie viitoare”, a spus ea, când a fost întrebată despre mesajul pe care dorește să-l transmită Statelor Unite. „Suntem pregătiți împreună, alături de dumneavoastră, să apărăm democrația, să apărăm principiul că există un stat de drept, și anume că un vecin nu poate fi invadat sau să fie schimbate granițele cu forța”, a adăugat ea.

„Europa va menține fluxul de ajutor militar pentru Ucraina și presiunea economică asupra Rusiei, astfel încât să pună Kievul în cea mai puternică postură posibilă pentru a negocia dintr-o poziție de forță, a declarat și premierul britanic Keir Starmer, după summit.

Liderii europeni care au participat la summitul de la Londra au declarat că sunt gata să majoreze cheltuielile pentru apărare, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters. El a menționat că toți oficialii prezenți la discuții doresc relații cât mai puternice între Europa și SUA.

Lideri ai 14 state care susțin Ucraina s-au reunit duminică la Londra la acest summit informal, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a analiza poziția Ucrainei în perspectiva unor negocieri de pace cu Rusia, discuții deja lansate fără Kiev și fără statele europene de președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că summitul de la Londra a avut „trei puncte cheie”, dintre care primul a fost sprijinul pentru Ucraina, „unde toată Europa va trebui să dea mai mult”, al doilea a fost căutarea unui „acord de pace durabil”, iar al treilea a vizat creșterea cheltuielilor militare europene „pentru a menține NATO puternică”.

În timp ce lideri europeni discutau la Londra cu președintele Zelenski, oficiali americani dădeau presei declarații prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercației avute vineri la Casa Albă cu președintele american Donald Trump. Potrivit consilierului acestuia pentru securitate națională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voința sa de a face pace cu Rusia. „Dacă devine clar că președintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voința de a pune capăt luptelor din țara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declarație acordată postului CNN.

Trump și vicepreședintele său, JD Vance, i-au spus vineri lui Zelenski să încheie un acord de pace cu Rusia, altfel nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, atenționându-l că se află într-o poziție slabă de negociere, că armata ucraineană duce lipsă de soldați și că se „joacă cu al Treilea Război Mondial”. De partea sa, Zelenski a spus că refuză concesiile față de președintele rus Vladimir Putin și a cerut garanții de securitate pentru a accepta un acord de pace.

Cu câteva ore înainte de deschiderea summitului de la Londra, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că lucrează cu Franța la „un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina. „Am convenit ca Regatul Unit, împreună cu Franța și, probabil, cu încă una sau două (țări), să lucrăm cu Ucraina la un plan pentru oprirea luptelor, iar apoi vom discuta acest plan cu SUA”, a declarat Starmer pentru BBC, nefiind clar ce înțelege prin „oprirea luptelor”, dacă se referă la un acord de pace sau doar la un armistițiu.

„Ar fi foarte util dacă bombardamentul s-ar opri (…). Acesta ar fi și punctul de plecare pentru discuțiile care pot continua apoi”, le-a spus și cancelarul german Scholz jurnaliștilor prezenți la Lancaster House.

El a menționat că aliații vor trebui să se asigure că Ucraina are o armată puternică după război, astfel încât să se poată apăra de eventuale agresiuni viitoare.

Premierul britanic Starmer a mai spus că țara sa și Franța caută o „coaliție de voluntari” din rândul țărilor europene care să ofere Ucrainei garanții de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze și de sprijinul SUA. Poziția exprimată până în prezent de administrația Trump este că oferirea acestor garanții Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.

La summitul informal desfășurat duminică la Londra au luat parte, din rândul statelor UE, șefii de stat sau de guvern din Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Republica Cehă, România, Spania și Suedia, invitații din afara blocului comunitar fiind Ucraina, Norvegia, Turcia și Canada. Au participat de asemenea secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa. România a fost reprezentată de Ilie Bolojan.