Papa Francisc a murit

UPDATE Cauza decesului Papei Francisc a fost identificată ca fiind un accident vascular cerebral, urmat de comă și colaps cardiocirculator ireversibil.

• Raed Arafat, pus sub acuzare pentru contrabandă
• Cristian Pîrvulescu propune un prim-ministru cu profil neutru / independent sau „un guvern cu un grad ridicat de independență politică”
• Bolojan: Vom iniția discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților, pentru a clarifica prin ce formulă ar putea funcționa un guvern minoritar
• Era Tim Cook se încheie. Apple va avea un nou CEO din toamnă
• Raed Arafat chemat la Parchetul Militar

Profesorul Andrea Arcangeli, director al Direcției de Sănătate și Igienă a Statului Cetății Vaticanului, a emis certificarea oficială, iar Biroul de presă al Sfântului Scaun a anunțat raportul luni seara.

Potrivit raportului medical, Papa a avut un istoric anterior de insuficiență respiratorie acută cauzată de pneumonie bilaterală multimicrobiană, bronșiectazii multiple, hipertensiune arterială și diabet de tip II.

Decesul a fost confirmat prin tanatografie electrocardiografică.

Știrea inițială Papa Francisc a murit în această dimineață, a anunțat cardinalul Kevin Ferrell, camerlengoul Vaticanului.

„La ora 7:35 în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii sale,″ a spus Farrell în anunț.

„El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special pentru cei mai săraci și marginalizați.

„Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii infinite și milostive a lui Dumnezeu, Unul și Tribuna.″

Papa Francisc avea 88 de ani.

Francisc a fost internat pe 14 februarie din cauza unei infecții respiratorii severe care s-a transformat în cea mai semnificativă criză de sănătate din timpul celor 12 ani de pontificat ai săi.

În ziua de Paști, convalescent, în căruciorul rulant, papa Francisc a venit, în jurul orei 12.00, la balconul binecuvântărilor, unde era însoțit de maestrul de ceremonii, monseniorul Diego Ravelli, și de cardinalii protodiaconi Dominique Mamberti și Fernando Vergez Alzaga, prefect al Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice, respectiv, președinte emerit al Guvernatoratului Statului Cetății Vaticanului.

„Dragi frați și surori, Paști fericit!”, a spus, cu vocea încă slabă, papa Francisc la începutul ceremoniei după care l-a invitat pe mons. Ravelli să citească mesajul pascal. La finalul mesajului, papa Francisc a invocat asupra celor prezenți, dar și asupra celor care au urmărit ceremonia prin diferitele mijloace de comunicare, solemna binecuvântare apostolică, însoțită de darul indulgenței plenare.

Jorge Bergoglio a crescut într-o familie modestă de imigranți italieni. A studiat chimia înainte de a alege calea preoției, intrînd în Societatea lui Isus (iezuiții) în 1958. A fost hirotonit preot în 1969 și a devenit provincial al iezuiților din Argentina în 1973. Ca Arhiepiscop de Buenos Aires (1998–2013), a fost cunoscut pentru stilul său de viață simplu: locuia într-un apartament modest, gătea singur și folosea transportul public. A spus odată: „Oamenii mei sunt săraci, iar eu sunt unul de-al lor”, reflectînd angajamentul său față de cei nevoiași.

Pontificatul

Alegerea sa ca papă la 13 martie 2013, după demisia istorică a Papei Benedict al XVI-lea, a adus o schimbare de ton în Biserica Catolică. Francisc a adoptat un stil pastoral, renunțînd la multe dintre opulențele tradiționale asociate cu papalitatea. A locuit în Casa Santa Marta în locul Apartamentelor Papale și a promovat o Biserică „săracă, pentru săraci”. Printre inițiativele sale majore se numără:
– Reforma Curiei Romane, pentru a spori transparența și eficiența.
– Enciclicele Laudato Si’ (2015), despre protecția mediului, și Fratelli Tutti (2020), despre fraternitatea umană.
– Apelurile pentru pace și justiție socială, inclusiv sprijinul pentru migranți și refugiați.
– Dialogul interreligios, cu întîlniri istorice alături de lideri musulmani, evrei și de alte credințe.

Papa Francisc a fost o figură controversată, dar în egală măsură profund iubită. Criticii l-au acuzat uneori de ambiguitate teologică, în timp ce susținătorii l-au văzut ca pe un profet al milostivirii, care a readus speranța într-o Biserică zdruncinată de scandaluri. Sănătatea sa fragilă, mai ales în ultimii ani, a generat îngrijorări, dar el a continuat să inspire prin perseverență și umilință.

Moștenirea Papei Francisc este una a empatiei și a curajului. A provocat Biserica să iasă în lume, să fie aproape de cei marginalizați și să răspundă provocărilor contemporane, de la schimbările climatice la inegalitatea socială și a autorizat binecuvîntarea cuplurilor homosexuale.

Procedura alegerii unui nou papă

După decesul sau demisia unui papă, Biserica Catolică urmează o procedură bine stabilită pentru alegerea succesorului, cunoscută sub numele de conclav. Aceasta este reglementată de documente precum Universi Dominici Gregis (1996), actualizat de Papa Francisc în 2022 pentru a reflecta schimbările moderne.

După moartea unui papă, Biserica intră în Sede Vacante („Scaunul Vacant”). Cardinalul Camerlengo administrează temporar treburile administrative ale Vaticanului, dar nu are autoritate spirituală.
Se organizează funeralii solemne, care durează de obicei nouă zile (Novemdiales).
Cardinalii din întreaga lume sunt convocați la Roma pentru a participa la conclav.

Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani pot vota. Numărul maxim de electori este limitat la 120, deși această regulă poate fi ajustată de papă.

Conclavul are loc în Capela Sixtină, unde cardinalii sunt izolați de lumea exterioară pentru a evita influențele externe. Aceștia stau în Casa Santa Marta pe durata procesului.

Cardinalii votează de două ori dimineața și de două ori după-amiaza, folosind buletine secrete.Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi (sau două treimi plus un vot, în funcție de reguli).

După fiecare rundă de vot, buletinele sunt arse. Dacă nu s-a ales un papă, se adaugă o substanță chimică pentru a produce fum negru (fumata nera). Când un papă este ales, fumul este alb (fumata bianca), semnalând succesul.

Jurământul de secret: Cardinalii depun un jurămînt de confidențialitate, iar orice încălcare poate duce la excomunicare.

După ce un cardinal obține majoritatea, este întrebat dacă acceptă alegerea. Dacă acceptă, își alege un nume papal.

Cardinalul Protodiacon apare la balconul Bazilicii Sfîntul Petru și anunță: „Annuntio vobis gaudium magnum: Habemus Papam!” („Vă anunț o mare bucurie: Avem un Papă!”), prezentând numele și identitatea noului papă.

Noul papă oferă prima sa binecuvântare, Urbi et Orbi („Către oraș și lume”).

Conclavul este un proces profund spiritual, dar și strategic. Cardinalii iau în considerare vârsta, experiența, originea geografică și viziunea teologică a candidaților.

În ultimii ani, s-a pus accent pe diversitate, având în vedere că Biserica Catolică este globală, cu un număr tot mai mare de credincioși în Africa, Asia și America Latină.

Alegerea unui nou papă va depinde de echilibrul dintre continuitatea reformelor lui Francisc și dorința unor cardinali pentru o abordare mai conservatoare. Un papă din afara Europei ar putea consolida moștenirea lui Francisc, dar tradiția europeană rămîne puternică.

Papa Francisc a fost un lider vizionar, care a redefinit rolul papalității printr-un mesaj de iubire și incluziune. Procedura de alegere a succesorului său, ancorată în tradiție, dar adaptată timpurilor moderne, va asigura continuitatea conducerii Bisericii Catolice. Moștenirea sa va continua să inspire, indiferent de cine va urma pe Scaunul Sfântului Petru.