Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă și cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și Sfetnicul Ianache sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox astăzi, 16 august.
În 2014, la împlinirea a 300 de ani de când domnul Ţării Românești a fost decapitat la Constantinopol, împreună cu fiii săi și stolnicul Ianache Văcărescu, pentru că a refuzat să renunțe la credința lui creștină şi să treacă la mahomedanism, urmând misiunea permanentă de promovare a valorilor, Q Magazine, împreună cu thegroup, a realizat, într-o ediție limitată, albumul „Constantin Brâncoveanu – simbol românesc”, în care am strâns mărturia mai multor personalităţi despre valorile brâncovenești. Mitropolitul Iosif, Acad. Prof. Dr. Ioan-Aurel Pop, Ambasadorul George Maior, Acad. Prof. Dr. Răzvan Theodorescu şi Dr. Conf. Ariadna Zeck au analizat domnia, personalitatea, influenţa şi moștenirea lui Constantin Brâncoveanu până în zilele noastre.
Pentru că a fost mai rar abordată, am ales pentru cititorii Q Magazine perspectiva diplomației şi a spionajului din vremea lui Brâncoveanu, scrisă de fostul director al Serviciului Român de Informații, Ambasadorul George Cristian Maior. Analiza poate fi citită aici.
- România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
- Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
- Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
- Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
- Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu s-a născut în ziua de 15 august, anul 1654, după tată fiind coborâtor din voievodul Matei Basarab, iar după mamă, nepot al voievodului Șerban Cantacuzino.
„Rămas orfan de tată încă din pruncie, tânărul Constantin a fost crescut de către unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai învățat boier al vremii sale. Acesta s-a îngrijit să-i pună dascăli înțelepți spre a primi învățătură aleasă. Pentru iscusința și înțelepciunea sa, Constantin a primit înalte dregătorii, bucurându-se de multă cinstire încă din tinerețe”.
După moartea domnului Țării Românești Șerban Cantacuzino (1678-1688), începând cu data de 29 octombrie 1688, a urcat pe tron Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, fiind uns domn de mitropolitul Teodosie.
„Luând în ajutor pe Hristos, Împăratul veacurilor și având pildă pe vrednicii săi înaintași, Constantin voievod își începu slăvita domnie punând temelia celei mai mari mănăstiri ctitorite de el, cea de la Hurezi, unde și-a pregătit și loc de veșnică odihnă. Nenumărate sunt însă bisericile și mănăstirile ridicate sau înzestrate de milostivul și evlaviosul domnitor pe tot cuprinsul Țării Românești. Dărnicia și purtarea de grijă a evlaviosului Voievod Constantin Brîncoveanu nu se vor opri însă la hotarele Țării Românești, ci se vor întinde și la frații români din Moldova și din Transilvania, fiind vrednice de pomenit și multele ajutoare trimise dreptcredincioșilor creștini aflați în suferință pe meleagurile siriene, caucasiene și arabe, precum și la toate locurile sfinte ale Răsăritului”, se arată în Viețile sfinților
În Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos (Săptămâna Mare din aprilie 1714), Constantin Vodă Brâncoveanu, împreună cu fiii săi și cu sfetnicul său de încredere, Ianache, a fost arestat și dus la Constantinopol, în capitala Imperiului Otoman, unde timp de mai multe luni a fost torturat.
De ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, când Dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, a primit sfârșit mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul său, Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare, la Constantinopol, în anul 1714.
Trupurile martirizate au fost apoi aruncate în mare, de unde au fost culese de creștini milostivi, care le-au îngropat în taină, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica Mănăstirii Maicii Domnului.
Osemintele Sfântului Voievod mucenic au fost aduse în țară în 1720 de doamna Marica și înmormântate la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, ctitoria sa, unde de atunci și până în zilele noastre veghează lumina candelei care amintește locul de odihnă al Voievodului.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în zilele de 20-21 iunie 1992, l-a canonizat pe Voievodul martir, Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii și rudenia sa, Ianache, trecându-i în rândul sfinților, cu zi de prăznuire în calendar la 16 august.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
