Antonio Costa: Rusia e singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu

„Până în prezent, Rusia a fost singurul câștigător al războiului din Orientul Mijlociu, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al diminuării atenției acordate războiului său împotriva Ucrainei”, a declarat marți președintele Consiliului UE, Antonio Costa, citat de Reuters.

• Gruia Stoica, GFR: Autoritățile invocă raționalizarea consumului de energie și, în același timp, favorizează transportul cu cel mai mare consum de motorină
• AUR și PSD, front comun împotriva Guvernului Bolojan. 5 mai, data votării moțiunii de cenzură
• Liderii lumii șocați de atacul armat din Washington, dar ușurați că Donald Trump nu a pățit nimic
• Nicușor Dan a convocat liderii partidelor pro-europene pentru discuții privind SAFE și PNRR
• Trump evacuat de urgențǎ de la Cina Corespondenților

„Până în prezent, există un singur câștigător în acest război – Rusia”, a afirmat Costa într-un discurs adresat ambasadorilor UE la Bruxelles.

„Rusia obține noi resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Profită de deturnarea capacităților militare care altfel ar fi putut fi trimise pentru a sprijini Ucraina. Și beneficiază de atenția redusă acordată frontului ucrainean, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu ocupă centrul atenției.”, a spus îngrijorat Costa.

Costa a subliniat necesitatea ca UE să protejeze ordinea internațională bazată pe norme, care, potrivit lui, este acum contestată de Statele Unite, și ca toate părțile din Orientul Mijlociu să se întoarcă la masa negocierilor.
„Libertatea și drepturile omului nu pot fi obținute prin bombe. Numai dreptul internațional le poate apăra”, a afirmat el. „Trebuie să evităm o escaladare suplimentară. O astfel de cale amenință Orientul Mijlociu, Europa și nu numai.”

Și renumitul ziar Politico explica ieri, într-o analiză bazată pe cifre, de ce „Vladimir Putin este marele câștigător” al conflictului din Iran, după ce începuse anul cu dilema de a limita operațiunea militară din Ucraina sau de provoca daune grave economiei naționale ruse.

„Aproape peste noapte, președintele american Donald Trump i-a oferit soluția. Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au determinat creșterea prețurilor petrolului, sporind principala sursă de venituri a Kremlinului și facilitând eforturile de război ale lui Putin.
După ce Israelul a bombardat instalațiile petroliere iraniene în acest weekend, prețurile de referință ale țițeiului au crescut la peste 100 de dolari pe baril, atingând cel mai înalt nivel din vara anului 2022, când piețele au înregistrat o creștere bruscă în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Pentru Rusia, creșterea prețurilor petrolului reprezintă un câștig economic neașteptat într-un moment crucial, întrucât costul celor patru ani de război în Ucraina amenința să se transforme într-o criză economică internă.

Atacul asupra Iranului poate submina afirmația Moscovei de a-și susține aliații, dar deja aduce beneficii economiei Rusiei și, prin extensie, războiului său împotriva Ucrainei — lăsând Kremlinul în poziția favorabilă de a deveni unul dintre principalii beneficiari ai conflictului în expansiune din Orientul Mijlociu.”, arată ziarul.

Răsturnare economică

Cu doar câteva săptămâni în urmă, starea de spirit în rândul elitei economice ruse era sumbră. Planul bugetar al ministerului rus al finanțelor pentru acest an presupunea un preț de referință de 59 de dolari pe baril de țiței Urals, principalul amestec exportat de țară. Însă, în ianuarie, veniturile din energie au scăzut la cel mai mic nivel din 2020, agravând veniturile fiscale dezamăgitoare.

Pe măsură ce sancțiunile occidentale, ratele ridicate ale dobânzii și lipsa forței de muncă au pus presiune pe economie, tensiunile dintre Ministerul Finanțelor și banca centrală cu privire la modul de atenuare a daunelor au devenit din ce în ce mai vizibile.

„Era departe de a fi un colaps”, a spus Sergey Vakulenko, cercetător principal la Carnegie Russia Eurasia Center. „Dar guvernul se confrunta cu alegeri dificile, trebuia să reducă cheltuielile și să mărească impozitele și chiar să ia în considerare o reducere a cheltuielilor militare.”

Oprirea războiului din Ucraina nu a fost niciodată luată în considerare, a adăugat Vakulenko, dar devenea clar că, chiar și pe acest front, Rusia va trebui să „economisească puțin”.

Apoi, Israelul și SUA au atacat Iranul. Pe măsură ce Teheranul a ripostat și conflictul s-a transformat într-un război regional, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-a blocat, provocând o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului.

„Dintr-o dată, Moscova a primit acest cadou”, a spus Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei, devenit critic al Kremlinului în exil. „Au primit salvarea”.

În aceste zile, a spus el, oficialii ruși sunt „foarte, foarte fericiți”.

„Greșeală strategică”

În loc să fie vândut la preț redus din cauza sancțiunilor occidentale, țițeiul rusesc poate acum să atingă prețuri premium, deoarece principalii săi cumpărători – India și China – se luptă să-și asigure aprovizionarea.

Mai mult, vor avea binecuvântarea Washingtonului.

Vinerea trecută, Trezoreria SUA e mis o derogare de 30 de zile care permite Indiei să cumpere țiței rusesc.

O zi mai târziu, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declara că Statele Unite ar putea „ridica sancțiunile asupra altor tipuri de petrol rusesc”, o schimbare radicală față de politica de anul trecut de a penaliza țările care cumpărau energie rusească.

Nu este de mirare că Kremlinul profită la maximum de acest moment.

„Rusia a fost și continuă să fie un furnizor de încredere atât de petrol, cât și de gaze”, a declarat vineri reporterilor purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, într-o declarație care părea mai degrabă un discurs de vânzare, adăugând că cererea pentru produsele energetice rusești a crescut.

Între timp, consilierul Kremlinului, Kirill Dmitriev, s-a bucurat într-o serie de postări pe X că „tsunamiul șocului petrolier abia începe”, criticând decizia Europei de a se izola de energia rusă ca fiind „o greșeală strategică”.

Luni, comentatorii pro-Kremlin au difuzat un articol din Wall Street Journal în care se prevedea că prețurile petrolului ar putea crește vertiginos până la 215 dolari.

Jocul pe termen lung

Experții în energie avertizează că este prea devreme pentru Moscova să revendice victoria.

Dacă criza din Iran se va dovedi un remediu pentru economia Rusiei depinde direct de durata acesteia.

Milov, fostul ministru adjunct al energiei, a declarat că, pentru a avea un impact semnificativ asupra economiei, Rusia ar avea nevoie ca prețurile petrolului să rămână la nivelurile actuale timp de aproximativ un an. „Una sau două luni de prețuri ridicate ar ajuta cu siguranță, dar nu vor salva situația”, a spus el.

O scurtă creștere a prețurilor va „ajuta doar la amânarea deciziilor dificile”, a adăugat Vakulenko, analist la Carnegie Russia Eurasia Center.

Există un alt motiv pentru care Moscova va spera ca războiul să se prelungească: cu fiecare zi de luptă, SUA epuizează stocurile de arme pe care Ucraina se bazează pentru a se apăra.

Asasinarea liderului iranian Ali Khamenei într-un atac aerian american-israelian ar fi putut da o lovitură promisiunii Rusiei de a-și apăra aliații, dar Putin ar putea decide în cele din urmă că a fost un preț care a meritat plătit.