Emiratele Arabe Unite pǎrǎsesc OPEC dupǎ aproape 60 de ani

Emiratele Arabe Unite (EAU) au anunțat oficial că vor părăsi luna viitoare Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și alianța extinsă OPEC+, după aproape șase decenii de apartenență. Decizia, confirmată de autoritățile de la Abu Dhabi, marchează una dintre cele mai mari rupturi din istoria cartelului petrolier.

• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat
• Emiratele Arabe Unite pǎrǎsesc OPEC dupǎ aproape 60 de ani
• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”

Potrivit declarațiilor oficiale, EAU urmăresc să-și maximizeze capacitatea de producție și să răspundă cererii globale crescânde de energie, fără constrângerile impuse de cotele OPEC.

Ieșirea Emiratelor este considerată o lovitură majoră pentru cartel. Saul Kavonic, șeful departamentului de cercetare în energie la MST Financial, a descris momentul drept „începutul sfârșitului pentru alianță”, subliniind că OPEC pierde aproximativ 15% din capacitatea sa totală de producție odată cu plecarea EAU.

Ministrul energiei din EAU a explicat că statutul de țară „fără obligații” va oferi flexibilitate strategică, în special în contextul investițiilor masive realizate pentru creșterea producției.

Decizia reprezintă și o victorie diplomatică pentru Statele Unite. Președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri OPEC pentru influențarea prețurilor petrolului și a cerut public Arabiei Saudite și altor membri să reducă prețurile. Plecarea EAU deschide calea unei cooperări energetice mai strânse între Abu Dhabi și Washington.

Ce este OPEC și de ce contează?

Fondată în cadrul Conferinței de la Bagdad din 10–14 septembrie 1960 de Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudită și Venezuela, OPEC a avut misiunea de a coordona producția de petrol pentru a asigura venituri stabile membrilor săi. 

Celor cinci membri fondatori li s-au alăturat ulterior: Qatar (1961), care  și-a încetat calitatea de membru în ianuarie 2019;  Indonezia (1962), care și-a suspendat calitatea de membru în ianuarie 2009, a reactivat-o în ianuarie 2016, dar a decis să o suspende din nou în noiembrie 2016; Libia (1962);Emiratele Arabe Unite(1967); Algeria (1969); Nigeria (1971); Ecuador (1973),care și-a suspendat calitatea de membru în decembrie 1992, a reactivat-o în octombrie 2007, dar a decis să-și retragă calitatea de membru începând cu 1 ianuarie 2020; Angola (2007), care și-a retras calitatea de membru începând cu 1 ianuarie 2024; Gabon (1975), și-a încetat calitatea de membru în ianuarie 1995, dar a reintrat în iulie 2016; Guineea Ecuatorială(2017); și Congo (2018). 

OPEC a avut sediul central la Geneva, Elveția, în primii cinci ani de existență. Acesta a fost mutat la Viena, Austria, la 1 septembrie 1965.

În cadrul OPEC+, alte 10 țări – inclusiv Rusia – colaborează pentru stabilizarea pieței.

În anii 2020, pandemia de COVID‑19 a declanșat o criză globală fără precedent, paralizând economiile și afectând profund sectorul energetic. Cererea de petrol s-a prăbușit la niveluri nemaiîntâlnite în ultimele decenii, depozitele s-au umplut rapid, iar volatilitatea pieței a atins cote istorice, punând în pericol milioane de locuri de muncă din industria petrolieră.

În fața acestui șoc, OPEC și partenerii săi din cadrul Declarației de Angajament au fost nevoiți să adopte în aprilie 2020 cele mai ample și mai îndelungate reduceri voluntare de producție din istoria pieței, un efort coordonat recunoscut și sprijinit de actori globali precum G20, Agenția Internațională pentru Energie, Forumul Internațional al Energiei și numeroși producători independenți.

În anii următori, aceste mecanisme de cooperare au continuat să fie esențiale pentru menținerea echilibrului pieței, vizând nu doar stabilizarea pe termen scurt, ci și crearea unui cadru predictibil pentru investițiile necesare în infrastructura energetică. Totodată, OPEC a promovat o viziune amplă asupra viitorului energetic, insistând pe utilizarea tuturor surselor disponibile – de la combustibili fosili la tehnologii cu emisii reduse – și pe o abordare echitabilă, adaptată capacităților și nevoilor fiecărui stat membru, bazată pe date obiective și pe realitățile economice ale fiecărei regiuni.

Războiul din Orientul Mijlociu și impactul asupra pieței

Decizia EAU vine într-un moment critic. Banca Mondială avertizează că războiul din Orientul Mijlociu a provocat cea mai mare pierdere de aprovizionare cu petrol din istorie, iar prețurile energiei ar putea crește cu 25% în acest an.

Transportul prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, ar putea reveni la normal abia peste șase luni.

Economiștii estimează că EAU ar putea crește producția cu aproximativ 1 milion de barili pe zi în afara OPEC. Această mișcare ar putea duce la:

• scăderea prețurilor petrolului pe termen mediu
• creșterea volatilității pe termen lung
• presiuni asupra Arabiei Saudite, care va trebui să gestioneze singură disciplina cartelului

Plecarea Emiratelor Arabe Unite din OPEC nu este doar o decizie economică, ci un semnal geopolitic major. Dacă și alte state vor urma exemplul, structura pieței petroliere globale s-ar putea schimba radical.