A murit Iulian Vlad, ultimul șef al Securității comuniste

Generalul Iulian Vlad, şef al Securităţii comuniste la momentul Revoluției din decembrie 1989, a încetat din viaţă, sâmbătă, la vârsta de 86 de ani, după ce a fost în comă mai multe săptămâni.

 S-a născut la 23 februarie 1931 în satul Gogosiţa, din judeţul Dolj. A urmar cursurile şcolii primare din satul natal între 1939-1943, iar din 1943 până în 1947 a fost elev al Liceului comercial „Gheorghe C. Liţu” din Craiova.

Din momentul în care a terminat liceul şi până în 1951, fostul general a avut mai multe funcţii începând cu cea de secretar de clasă şi judeţ ajungând până la funcţia de şef de secţie al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc.

În perioada 1952-1974, Iulian Vlad a lucrat la Ministerul de Interne, ca specialist în învăţământ militar, iar din 1974 până în 1977 a fost comandantul Şcolii Militare de Ofiţeri. A rămas în continuare în Ministerul de Interne, unde din 1977 până în 1984 a fost secretar de stat, apoi adjunct al ministrului de Interne. În 1987 a preluat funcţiile de ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului, până în 6 ianuarie 1990, când a fost trecut în rezervă.

După căderea regimului comunist, Iulian Vlad a fost arestat şi condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicăriii sale în represiunile care au avut loc la Timişoara şi la Bucureşti în decembrie 1989, dar a executat din pedeapsă doar patru ani. A fost grațiat de președintele de atunci, Ion Iliescu.

General colonel din 1984, Iulian Vlad devenise şeful Securităţii Statului la 3 octombrie 1987 . Una din primele sale misiuni a fost anchetarea muncitorilor care au participat activ la revolta anticomunistă de la Braşov din 15 noiembrie 1987. Potrivit fişei sale de cadre, cariera în Securitate a lui Iulian Vlad a început în 1951 cu Şcoala de Ofiţeri MAI de la Botoşani şi a continuat în 1956 cu o specializare în Securitate în URSS, pe care a finalizat-o cu “foarte bine” un an mai târziu. Membru al PCR încă din 1946, Iulian Vlad este avansat în 1967 drept şef al Direcţiei de Învăţământ a Securităţii, iar în 1984 la Congresul al XIII lea devine şi membru în Comitetul Central al partidului .

Iulian Vlad a fost o figură controversată. Implicarea și răspunderea ca șef al Securității în cei mai severi ani ai regimului comunist, ca și coordonarea Securității în decembrie 1989 au fost motiv de dispută publică.

Există documente că în calitatea sa de şef al Securităţii, a participat la organizarea represiunii de la Timişoara, dar şi la cea din Bucureşti din noaptea de 21 spre 22 decembrie, soldate cu peste 1.000 de morți.

În decembrie 1989, facţiuni importante din Securitate l-au părăsit pe Nicolae Ceauşescu. Iar după fuga dictatorului de la Comitetul Central, conducerea Departamentului Securităţii Statului (numele oficial al Securității) le-a ordonat angajaţilor să nu se implice în acţiunile de stradă şi să treacă sub controlul Armatei.

De asemenea, au existat mai mulți apropiați ai lui Iulian Vlad care au susținut că, în cazul în care șeful Securității din decembrie 1989 nu ar fi dat ordinul de trecere a DSS de partea noului regim țara ar fi riscat un război civil.

Iulian Vlad nu a dat însă niciodată explicații pentru două evenimente tragice petrecute sub mandatul lui de șef al Securității. Este vorba despre represiunea revoltei de la Brașov, de la 15 noiembrie 1987, și despre uciderea în temnițele comuniste a disidentului Gheorghe Ursu.

Generalul Iulian Vlad a murit în anul în care fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei, depusese o plângere penală la Secția Militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sa. Iulian Vlad era acuzat de cercetare abuzivă, tortură și instigare la persecuții față de Gheorghe Ursu, care a fost ucis în 1985 la Jilava.