Alexandru Rogobete a evidențiat astăzi „un exemplu remarcabil de leadership”. Poartă numele unei femei

Prezent la cea de-a XIV-a ediție a Conferinței Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, Alexandru Rogobete, ministrul care de la preluarea mandatului său a impus criterii drastice managerilor de spitale și chiar șefilor de secții, a recunoscut performanța managerială când a întâlnit-o.

• A murit Claudia Cardinale
• Donald Trump: Țările voastre merg către Iad! „Energia verde” e o înșelătorie, ca și schimbările climatice
• Incendiu puternic în Capitală. Fumul afectează aproape toate sectoarele. Populația sfătuită să țină geamurile închise
• Grindeanu: Coaliția a decis astăzi menținerea plafonării adaosului comercial pentru 17 alimente
• Dilema gravidelor: Iau sau nu Paracetamol? Pe cine să credem: pe liderul lumii libere sau pe oficialii OMS?

„Spitalele militare din România nu sunt doar instituții medicale. Dincolo de uniformă, aici am întâlnit medici, asistente și personal dedicat, care zi de zi dovedesc profesionalism, curaj și empatie.”, a spus Alexandru Rogobete.

El a vorbit astăzi nu doar ca ministru al Sănătății, ci și ca „om care a cunoscut direct calitatea actului medical de la Spitalul Militar Universitar din București.”

„Încrederea ne face bine! Și doar prin respect, muncă și solidaritate putem construi un sistem de sănătate care să răspundă oamenilor cu demnitate și siguranță.”

„Ca pacient, am simțit grija, implicarea și profesionalismul acestei echipe. Ca ministru, știu cât de mult înseamnă pentru România să aibă spitale militare moderne, bine finanțate și gestionate transparent.”, a amintit ministrul

„Un exemplu remarcabil de leadership este cel al doamnei General Prof. Univ. Dr. Florentina Ioniţă Radu, comandantul spitalului. Prin managementul său corect și vizionar, a știut să atragă și să gestioneze exemplar fondurile europene dedicate dezvoltării spitalului, transformând resursele în rezultate concrete pentru pacienți. Este un sprijin real și constant pentru mine și pentru reformele pe care le implementăm astăzi în sănătate.”

Q Magazine a inclus-o pe Florentina Ioniță în seria femeilor de excepție ale armatei române, care pot conduce avioane supersonice sau de transport strategic, pot comanda fregate sau unități de infanterie, pot salva militari răniți în teatre de operații și nu numai, sau pot îndeplini onoruri de gardă la cel mai înalt nivel. Unele dintre ele au stabilit aceste performanțe pentru prima dată la nivelul Alianței Nord Atlantice, care însumează armatele a 32 de țări.

În urmă cu 194 de ani, când și-a pus semnătura pe decretul de înființare a Spitalului pentru oastea pământească, spătarul Alexandru Ghica nu s-ar fi gândit că instituția creată de el va fi condusă, la un moment dat, de o femeie. General FLORENTINA IONIȚĂ a povestit pentru cititorii Q Magazine cum a ajuns prima femeie comandant al Spitalului Militar din București.

De când a intrat prima dată pe poarta spitalului s-a îndrăgostit de acest loc, deși era rătăcită și nu știa încotro s-o ia, pe cine să întrebe. Spitalul, cu clădirile lui, cu parcul, totul a încântat-o. A fost dorința ei să lucreze aici. Iubește și acum spitalul ca atunci când a intrat pentru prima dată pe poarta lui… Acum îl conduce. „Am simțit că trebuie să fac ceva pentru acest loc ca și cum ar fi un membru al familiei mele pe care trebuie să îl ajut să se însănătoșească. În scurt timp, poate într-un an sau doi, chiar voi reuși să terminăm de renovat toate clădirile”, spune Florentina Ioniță. 

„În momentul în care s-a eliberat postul de comandant, m-am gândit dacă ar fi o idee bună să mă prezint la concurs.

Stricam o tradiție. Nu s-a întâmplat niciodată în istoria de 194 de ani a spitalului ca o femeie să îndrăznească să viseze la asta, cu atât mai puțin să se prezinte la examen. Din toate timpurile comandantul era un bărbat.

Am văzut că îndeplinesc criteriile necesare și atunci de ce să nu mă înscriu? Am făcut-o. Inițial, am fost șapte candidați, ulterior rămânând patru. Am câștigat și pentru că am avut un proiect de management foarte bun”, rememorează Florentina Ioniță care, la momentul preluării funcției era doar colonel.  

 fost un șoc pentru toată lumea când s-a anunțat rezultatul concursului. Premiera a generat numeroase interviuri și articole de presă. Chiar dacă se stabilea un precedent, nu a simțit niciodată din partea colegilor bărbați o atitudine ostilă sau misogină. Mai mult decât atât, a mers mai departe, implicându-i pe toți în procesul de management. 

„Spitalul Militar Central nu este ca oricare din această țară. Se ajunge greu aici, se dau concursuri foarte grele, se cere un standard extrem de ridicat și anumite calități. Am învățat că nu poți conduce singur. Cum să fii cel mai bun manager dacă ceilalți nu sunt lângă tine? În astfel de condiții, fiecare a știut ce trebuie să facă pentru a transforma Spitalul Militar într-un brand de referință al medicinii militare.”

Doctorii de aici nu îmbracă doar halatul, ci și haina militară. Rolul spitalului a crescut odată cu conflictul din Ucraina.

Un sector este dedicat militarilor veniți din teatrele de operații, fiind un spital de ROL 4. Teoretic, militarii răniți în misiuni au trecut deja prin etapele inițiale de tratare și ajung aici într-o stare relativ stabilă, dar destul de gravă.

„Am avut un pacient care a venit de la Walter Reed, a cărui supraviețuire a fost o minune. Spitalul American Walter Reed este cel mai mare spital NATO, de ROL 5, considerat spitalul suprem din lume, cel mai mare și cel mai performant pentru medicina militară. Aici sunt tratați inclusiv președinții Statelor Unite și membrii Congresului. Cei mai mulți militari răniți au nevoie de protezare, de reevaluare psihologică.”, ne povestea Florentina Ioniță în serialul pe care Q Magazine l-a dedicat aniversării a 20 de ani de la intrarea României în Alianța Nord Atlantică. Toate portretele acestor femei de excepție pot fi citite aici.

Alexandru Rogobete și-a exprimat convingerea că „spitalele militare trebuie să rămână nu doar repere de disciplină și eficiență, ci și modele de umanitate”, pentru că „România are nevoie de ele, iar pacienții au nevoie să știe că oriunde, în orice situație, există echipe pregătite să intervină cu profesionalism și devotament.”