ELITELE, MASONII ȘI ACADEMIA

Cea de-a XII-a ediție a Galei Premiilor Marii Loje Naționale din România a adus în prim-plan excelența, meritul și asumarea unui ideal nobil: construirea unei societăți întemeiate pe cunoaștere, responsabilitate și demnitate. Mai mult decât o simplă ceremonie de premiere, evenimentul a devenit o declarație de credință în puterea elitelor autentice de a orienta și susține un proiect național solid, coerent și durabil, cum sublinia însuși Marele Maestru Cătălin Tohăneanu.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

„Fiecare premiu acordat este o mărturie a valorilor fundamentale care stau la baza unei societăți prospere: adevăr, integritate și binefacere. Este, de asemenea, o reafirmare a angajamentului nostru de a sprijini și încuraja excelența în toate domeniile vieții sociale, culturale și știintifice”, a amintit Cătălin Tohăneanu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România

ȘTIINȚĂ, RIGOARE ȘI INOVAȚIE

„Este o mare onoare să fiu pe scena Ateneului Român, să primesc acest premiu și îi mulțumesc juriului care m-a desemnat laureat. Premiul este implicit și o distincție acordată școlii românești de analiză stocastică și teoria potențialului, din care fac parte. Evoluția acestei școli este o parte a istoriei matematicii românești.

La finele deceniului al V-lea din secolul trecut, au fost fondate seminarii de stocastică, adunând domenii de cercetare din matematica românească. Seminarul de teoria potențialului s-a desprins din această structură ca un domeniu distinct și actual de analiză matematică și ecuație diferențială.

În anii ’80, teoriei potențialului i s-a adăugat componenta probabilistă, făcând în mod natural legătura cu analiza stocastică.

Aș dori să precizez că rezultatele menționate mai sus, publicate în anul 2024, completează contribuții românești recunoscute internațional, inițiate de profesorii mei Gabriel Cazacu, Nicu Boboc și Aurel Gornea, toți trei discipoli ai lui Simion Stoilow”, a declarat prof. univ. dr. Lucian Beznea, care a primit Premiul Grigore Moisil pentru Științe Exacte.

Prof. univ. dr. Lucian Beznea este matematician, cercetător științific gradul I la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române și a publicat în 2024 lucrări în domeniul proceselor Markov și a problemelor Dirichlet. Foto Bogdan Butoeru

„Sunt profund onorat să fiu laureatul Premiului Henri Coandă, acordat prin Generozitatea Marii Loje Naționale din România și cu parteneriatul Academiei Române, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii și al unui consorțiu de universități prestigioase ale României.

Este o adevărată onoare și o mare responsabilitate să fiu prezent. A fost un drum lung.

Timp de 25 de ani, în Marea Britanie, am fost numit simplu Dragoș. Să fiu numit acum profesorul Axinte mă face să reflectez la drumul parcurs, un drum stimulat, în principal, de curiozitate.

Cele două direcții de cercetare în Ingineria Materială și Robotică pot părea, la prima vedere, domenii distincte, dificil de abordat simultan la un nivel științific corespunzător. O astfel de perspectivă, deși e justificată din punct de vedere convențional, omite un element esențial al lucrărilor de cercetare, și anume, curiozitatea sinceră. Este, de altfel, o întrebare legitimă: ce anume motivează demersul de cercetare? Este curiozitate? Este ambiție? Sau poate este o formă de ambiție pentru curiozitate? O dorință autogenerată de a formula întrebări, de a investiga în profunzime, indiferent de certitudinea unui rezultat concret.

Dacă această ipoteză este valabilă, atunci curiozitatea nu mai trebuie privită ca o trăsătură personală, ci ca o capacitate care poate fi cultivată, exersată și transmisă mai departe. În cazul meu, sursa principală a curiozității a fost contactul direct cu complexitatea provocărilor tehnice din industrie.

Din aceste situații au fost extrase întrebări științifice relevante, mascate adesea de probleme simple. Deși multe proiecte au putut fi rezolvate prin metode consacrate, am preferat în ultimii ani o abordare exploratorie, speculativă, care, cu toate că a fost mai riscantă, mi-a satisfăcut ambiția pentru curiozitate.

Este similar cu cățărarea pe stânci, dacă mușchii și degetele te dor sau cazi, bucuria e în încercare și în urcuș. O întrebare care decurge firesc este dacă ambiția pentru curiozitate poate fi transmisă. Experiența acumulată sugerează că da, mai ales în contextul unde există un mediu de lucru deschis, care încurajează întrebările și inițiativa, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea aplicativă.

Ambiția pentru curiozitate, fie că pornește de la o persoană sau un grup, poate deschide drumul către progres în știință și tehnologie.” a declarat Dragoș Axinte, care a primit Premiul Henri Coandă pentru Științe Aplicate.

Prof. univ. dr. ing. Dragoș Axinte, Universitatea din Nottingham, Marea Britanie, a avut contribuții în domeniul roboților speciali pentru explorat interstiții foarte mici, submilimetrice (Thin Soft Robots).

GENOMUL ROMÂNILOR

Acad. prof. univ. dr. Ioanel Sinescu a amintit că școala de medicină românească a dat lumii un laureat al Premiului Nobel și și-a exprimat speranța că nu va rămâne un caz singular. Cu prestanța unui intelectual de rit vechi, Ioanel Sinescu s-a întors la antici și i-a împărtășit celor din sală, ca un ecou al vechii școli în care medicul, judecătorul, inginerul nu erau doar profesii tehnice, ci și creuzetul unei culturi generale ample din toate domeniile.

Acad. Ioanel Sinescu

„Voi face pentru început trei enunțuri. Sau anunțuri. Scriitorul și învățatul roman Pliniu cel Bătrân, în urmă cu 2000 de ani, afirma, fără echivoc, că nu există artă mai folositoare decât medicina.

Fondatorul chirurgiei moderne din România, profesorul Toma Ionescu, în postură de rector al Universității din București și senator al Parlamentului României, în ziua de 14 martie 1914, într-o interpelare la adresa primului-ministru, spunea: Prestigiul unei țări sunt universitățile sale, iar trecutul este garanția viitorului.

Profesorul dr. George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicină a Universității din București în anul 1936, ca șef de promoție, împreună cu viitorul profesor Ion Djuvara. Au fost împreună în primii ani, după care drumurile lor s-au despărțit. Profesorul Djuvara a devenit chirurg strălucit, probabil cel mai bun chirurg al României pentru o perioadă de patru decenii, iar profesorul George Emil Palade a fost nevoit să plece din țară în anul 1946, din poziția de conferențiar la disciplina Anatomie.

Profesorul Palade nu a dorit o carieră clinică. Mărturisea cândva, în a noua decadă de existență, că nu i-a plăcut medicina clinică și nu a vrut să o practice. I-a plăcut să lucreze acolo unde bântuie îndoielile, unde se naște știința.

Eu sper că în această țară, care este plină de oameni foarte inteligenți și inventivi, vor mai apărea în această zonă geografică replici moderne ale profesorului George Emil Palade, întemeietorul unei specialități medicale pe mapamond, biologia celulară, și laureat al Premiului Nobel în anul 1974”, a spus academicianul.

Premiul Carol Davila pentru Medicină a fost acordat Prof. univ. dr. Simona Olimpia Dima, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Director Științific Institutul Clinic Fundeni, pentru „Dezvoltarea Cercetării Genomice în România”.

Prof. univ. dr. Simona Olimpia Dima

„Am o deosebită onoare să mă adresez dumneavoastră astăzi, cu prilejul acordării acestei distincții pentru proiectul RO-GEN, dezvoltarea cercetării genomice în România.

Importanța este dată de faptul că reprezintă o investiție nu doar într-un proiect, ci în viitorul medicinei din România. Este foarte important să spunem că s-a finanțat un astfel de proiect și că este un consorțiu național, format din 20 de parteneri sub conducerea Universității «Carol Davila» din București.

De asemenea, reunește peste 640 de cercetători români, atât din instituțiile partenere, cât și din Smart Diaspora”.

Proiectul RO-GEN este de departe cel mai important proiect strategic pentru cercetarea biomedicală din România.

„Considerăm că există trei direcții foarte importante pe care proiectul le dezvoltă și aduce foarte multe noutăți în cercetare. Pentru că vom asigura o infrastructură esențială și vom genera foarte multe date, care vor sta la baza unor studii viitoare de genetică medicală, de oncologie, de farmacogenomică.

Vom secvenția genomul pentru 5.000 de persoane, prezumtiv sănătoase, din România. Se va face pentru prima dată secvențierea întregului genom pentru un număr atât de mare de oameni. Dar și pentru diverse patologii, dintre care amintesc cancerul, vom crea toate premisele pentru ceea ce înseamnă medicina de precizie, adică faptul că prevenția, diagnosticul și tratamentul pacienților se vor face în mod personalizat, în conformitate cu profilul genetic al pacientului”, a spus laureata.

Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul GRAMPET, cu familia

„VIRUSUL CREAȚIEI”

Premiul Eugeniu Carada pentru Economie a fost acordat Prof. univ. dr. Ionuț Purica, cercetător la Academia Română, Institutul de Prognoză Economică și director executiv al Centrului de Consultanță Energetică și Ambientală, pentru lucrarea Climate Change and Circular Economics: Human Society as a Closed Thermodynamic System, Editura Elsevier, 2024.

Ioan Aurel Pop, Daniel David și Robert Cazanciuc

„Este o mare onoare să primesc această recunoaștere și chiar mă gândeam că unirea între înțelepciunea Academiei Române și a Universităților, a Marii Loje și a ministerelor, conduce la acest eveniment, care apreciază frumusețea creației într-un cadru deosebit.

Trebuie să ieșim din conceptul de luptă împotriva schimbărilor climatice produse de om, pentru că înseamnă un silogism în care luptăm împotriva noastră folosind calitatea de bază a omenirii, inteligența creatoare, care generează tehnologiile și care, într-o dezvoltare durabilă, transformă deșeurile de astăzi în resursele generației viitoare, constituind o economie circulară ce transformă societatea umană într-un sistem termodinamic închis. În această formă ajungem într-o situație în care trăim în armonie cu mediul și nu în luptă cu natura.

Daniel Dăianu și Ionuț Purica Foto Adi Cojean

Mulțumesc tatălui meu, care mi-a dat virusul creației, de care nu mai vreau să scap, și soției mele, care mi-a dat timpul și susținerea ca să scriu cartea respectivă, precum și domnului academician Aurel Iancu, cel care a văzut această capacitate de creație și a îndrumat-o, a șlefuit-o – ca să folosesc un termen cu înțelegere profundă pentru Marea Lojă – către un doctorat în economie, primul fiind în inginerie nucleară, am construit reactoarele nucleare de la Cernavodă, și către cercetări postdoctorale.

Aceasta mi-a extins enorm capabilitățile. Economia este unul dintre domeniile pe care poate nu-l apreciem atât de mult pe cât ar trebui, fiindcă ne găsim într-un context cu o dinamică socio-economică și geopolitică deosebită”, a mărturisit emoționat Profesorul Purica.

EDUCAȚIE DIN ROMÂNIA SPRE LUME

Având o intervenție imediat după ce Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga, interpretase Recviemul lui Verdi, ministrul Educației, Daniel David, s-a întrebat cu umor „câtă ironie să fie în faptul că trebuie să vorbească despre educație după un recviem”.

Daniel David, ministrul Educației

„Sunt un ministru, specialist în științe cognitive și știu că nu evenimentul contează, ci modul în care îl interpretezi. Iar dacă ești un bun creștin și un bun om care cauți înțelesuri mai profunde, știi că sfârșitul este o trecere spre ceva mai bun, într-o nouă etapă.

Spunem că vrem să avem o societate bazată pe cunoaștere. Am putea avea o societate bazată pe altceva, pe vocea celor care strigă cel mai tare, pe simț comun sau pe vrăjitorie. Am ales să avem o societate bazată pe cunoaștere pentru că o astfel de societate ne asigură o viață mai lungă, mai bună, cu sensuri și simplificații.

Dar ce înseamnă cunoașterea, în esența sa? Simplu spus, ca să nu intrăm în teorii, cunoașterea înseamnă că noi alocăm o valoare de adevăr unor informații. Atunci când în jur apar informații de felul Pământul este plat sau conjuncția din Mercur cu Venus cauzează cancer, sigur că atribui valoarea de adevăr.

Cine mă ajută să fac aceasta? Știința și educația. De aceea, oamenii au creat știința și educația, într-un fel, pentru a se proteja ei de ei înșiși, transformând un grup de homo sapiens într-o civilizație.

Problema pe care o avem astăzi este legată de faptul că aceste instituții se află sub un atac puternic, ce vine din zone diferite. Unele zone sunt mai ticăloase, care pur și simplu atacă intenționat aceste componente legate de știință și educație într-o țară, pentru a o vulnerabiliza. Altele vin dintr-o zonă mai naivă, pe alocuri poate și prostie, dar sigur, și din vina acestor instituții, care nu totdeauna au știut să se prezinte așa cum ar fi trebuit.

De aceea, mă bucur să onorăm aceste instituții care se ocupă de știință și educație, prin premierea campionilor din acest an. În același timp, ca cel care se ocupă de un minister care se ocupă de cunoaștere, generarea cunoașterii prin cercetare, diseminarea prin educație, utilizarea prin demersuri inovative, nu pot decât să-i felicit pe organizatori și să mă bucur că sunt parte din acest demers”, a declarat Daniel David.

Printre invitați s-au numărat și Anca Dragu și prof. univ.dr. Sorin Câmpeanu

Marian Preda, rectorul Universității București, a rostit un amplu laudatio în onoarea laureatului Premiului Spiru Haret pentru Educație, Mediu, IT, Prof. univ. dr. Romiță Iucu.

Prof. univ. dr. Romiță Iucu este Președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică (COAS) al Universității din București și profesor de politici publice și pedagogia învățământului superior, Membru corespondent al Academiei Române, fiind premiat pentru contribuțiile fundamentale la domeniul investigării și implementării noii diplome europene (European Degree).

„Un om în spiritul reformei pe care a făcut-o Spiru Haret este profesorul Romiță Iucu de la Universitatea din București. Cu experiență vastă în operarea internațională în domeniul educației, profesorul Iucu este în prezent coordonatorul grupului UNICA, EduLeb, co-chair al subgrupului 4U privind diploma europeană și fost membru al Learning and Teaching Steering Committee al Asociației Europene a Universităților EUA. A fost numit membru al Ungenium, al IELTS Advisory Board, iar din ianuarie 2025 este consilier onorific pentru învățământ superior al Ministrului Educației și Cercetării din România.

A fost ambasador al Magna Carta Observatory din aprilie 2022 și a primit titlul de membru al International Adult and Consulting Educational Hall of Fame.

Începând cu anul 2024, a devenit membru al corpului de lucru pentru viitorul proces Bologna, Taskforce of Excellence de Bologna. Profesorul Iucu a deținut mai multe funcții de conducere în universitate, inclusiv cea de rector interimar, pentru 6 luni, în anul 2017, și prorector pentru probleme academice timp de peste 16 ani.

A îndeplinit funcția de președinte al Network on Digital Education Policies și de reprezentant al Bologna Fellow Group.

La aceste contribuții se adaugă cele două articole de prestigiu publicate în 2024 în reviste internaționale, un capitol într-o carte, patru rapoarte de cercetare publicate și șase intervenții în calitate de keynote speaker, toate la nivel internațional, și, mai ales, cele în domeniul investigării și implementării noii diplome europene, European Degree”, a amintit Marian Preda.

Pentru prima dată, educația din România nu este numai o consumatoare de soluții de politică educațională, ci noi suntem cei care promovăm și am reușit să construim împreună un model ce cuprinde pretestarea criteriilor de diplomă europeană în România.

Prof.univ.dr Romiță Iucu

„Viitorul este al consorțiilor puternice de universități. Avem 22 de universități românești prezente acolo. Cred că ceea ce s-a întâmplat aici probabil va fi o componentă a istoriei, a istoriei educației europene, într-un fel sau altul este calea europeană pe care noi ne-am dorit-o și am construit-o împreună cu partenerii noștri.

Se cuvine să le mulțumesc colegilor cu care am lucrat în subgrupul acesta vreme de trei ani și jumătate, împreună cu colegi minunați din Stockholm, din Marea Britanie – parte dintre ei experții, care au asigurat că Europa înseamnă un conglomerat cultural, artistic și educațional solid –, din Germania și din Italia. Trebuie să spunem că sunt documente și cercetări foarte serioase.

În încheiere, aș vrea să vă întreb – așa cum eu m-am întrebat – dacă e un premiu pentru diplomație sau un premiu pentru educație. Spunându-i unui coleg grec că se decernează premii foarte importante la nivelul societății românești – pentru economie, pentru știință, pentru diplomație –, motiv pentru care nu am putut merge la o conferință importantă care se desfășoară la Atena, acesta mi-a spus: Extraordinar! Îl meriți cu prisosință! Foarte surprins, am zis: Nu, nu este un premiu pentru diplomație. Eu primesc un premiu pentru educație, sunt specialist în educație, vin cu un contur educațional format pedagogic, la care el mi-a răspuns: Nu contează. Poți să îl ceri și pe cel pentru diplomație, pentru că îl meriți cu prisosință.

Nu știu dacă premiul acesta a fost meritul nostru, al meu, ca educaționist sau ca diplomat, dar cred că pentru România, pentru Ministerul Educației, pentru ceea ce am realizat împreună cu domnul ministru, lucrurile sunt lăudabile”, a declarat profesorul Romiță Iucu.

„BRÂNCUȘI” PENTRU „ENESCU”

Un moment aparte, mai ales pentru faptul că se afla pe scena Ateneului Român, a fost cel în care a fost premiat dirijorul Cristian Măcelaru, cu Premiul Constantin Brâncuși pentru Artă și Cultură, pentru „Albumul cu Lucrări Simfonice de George Enescu”, înregistrat cu Orchestre National de France și lansat în aprilie 2024 la Paris.

Cristian Măcelaru

„Sunt onorat să primesc Premiul Constantin Brâncuși într-un moment de referință pentru cultura română, 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui George Enescu, 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și, de asemenea, cu ocazia celor 145 de ani de la fondarea masoneriei române moderne. În anul 2024, am înregistrat cele trei simfonii și cele două rapsodii ale marelui nostru compozitor George Enescu.

Pentru prima dată în istorie, muzica lui a fost înregistrată de Orchestra Națională a Franței, orchestra de vârf al patriei lui adoptive, la cea mai prestigioasă casă de discuri din lumea muzicii clasice, Deutsche Knapp-Funk. Această inițiativă personală a însemnat un efort imens susținut atât de partea franceză, cât și de cea română, Institutul Cultural Român, Muzeul George Enescu și Ministerul Culturii, cărora le mulțumesc”.

Patrimoniul global lăsat de Enescu ne oferă o identitate culturală unică.

„Animat de dragostea pentru sunetele naturii și de farmecul folclorului din satul natal, Enescu a creat și a dăruit muzica sa unei lumi bogate în multiculturalism, învățându-ne că adevărata frumusețe se naște din diversitate, o frumusețe pe care doar aprecierea și acceptarea identităților culturale diferite o poate oferi.

Născut în România, format la Viena și Paris, George Enescu rămâne un exemplu elocvent al artistului cu adevărat universal. Aș rescrie însă această idee astfel: adânc înrădăcinat în cultura românească, dar modelat și îmbunătățit de revelațiile trăite la Viena și Paris, Enescu devine un model care ne invită să descoperim frumusețea ce se naște din efortul sincer de a înțelege și de a prețui culturi și identități diferite. Identitatea culturală nu trebuie confundată cu un naționalism simplist și exclusivist.

Cultura unește, în timp ce naționalismul separatist naște dezbinări. Falsa senzație de superioritate pe care o alimentează un astfel de naționalism poate fi contracarată doar printr-o înțelegere autentică a identității, o identitate care se regăsește în artă, în cultură, în muzică, așa cum a arătat George Enescu. De aceea, afirm cu convingere că muzica este catalizatorul unirii, liantul capabil să ne conducă spre o lume cu adevărat frumoasă”, a spus Cristian Măcelaru, cel care a deschis Olimpiada de la Paris din 2024, cu Orchestra Națională a Franței și care va prezida Festivalul „George Enescu” din acest an.

Cătălin Tohăneanu, Mircea Gheordunescu și

Ioan Aurel Pop

ROMÂNIA ÎN SCHENGEN

„A fost o sarcină grea a acestei comisii și până la urmă decizia a căzut asupra celui care a avut cel mai important rol, alături de mulți alții, în intrarea României în spațiul Schengen, Cătălin Predoiu.”, a declarat președintele Academiei, Ioan Aurel Pop.

„Fiind cadru didactic, el are cercetări științifice importante în domeniul pe care îl onorează. E o personalitate academică dintr-un anumit punct de vedere. Pe de altă parte, după 12 ani de blocaj în legătură cu intrarea României în spațiul Schengen, când nimeni nu mai spera că în anii 2023-2024, cu atâtea probleme, se va putea realiza acest obiectiv, a venit ca ministru de Interne și în ciuda ideii pe care o aveam toți că Ministerul de Externe trebuie să se ocupe cu precădere de acest pas. Și s-a ocupat efectiv domnul ministru Cătălin Predoiu, după experiența pe care a avut-o și la ministerul Justiției în ridicarea Mecanismului de verificare.

A abordat problema dintr-un alt unghi, a avut întâlniri cu ministrul de Externe austriac și a lămurit și chestiunea migrației ilegale în România, care era un obstacol important al integrării în spațiul Schengen.

E adevărat că aceasta era o problemă de politică internă. În scurt timp, România a redus cu 80% migrația ilegală, devenind una dintre țările Uniunii Europene cu cel mai bun control al frontierei. Pe de altă parte, primirea în spațiul Schengen în anul 2024 a fost un obiectiv important din punct de vedere politic, pentru că ne-a ajutat să devenim membri deplini ai Uniunii Europene.

A fost un obiectiv și al drepturilor cetățenești, pentru că libera circulație e un drept fundamental al locului, dar și economic, fiindcă ne aduce la buget 2,5 miliarde de euro pe an, potrivit economiștilor. În final, a fost un obiectiv național legat de faptul că am reușit să fim membri cu drepturile depline ai Uniunii Europene. Domnul ministru Predoiu, prin tactul domniei sale, prin talentul diplomatic, prin felul de a dialoga și de a negocia, a reușit să demonstreze și nivelul școlii românești de drept și să aducă un succes țării sale”, a amintit președintele Academiei Române.

Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne

Cătălin Predoiu a spus că „deși pare un truism, acesta este adevărul: sunt extrem de onorat și emoționat în același timp să fiu în fața dumneavoastră, invitat la această prestigioasă gală, nominalizat, unde să mai pun și premiat pentru… până la urmă pentru că ți-ai făcut datoria și nimic mai mult”.

„Cred că merită să spun câteva cuvinte despre Schengen. Două au fost cheile rezolvării acestui dosar. Prima a fost înțelegerea naturii sale intrinseci de dosar deopotrivă și simultan de politici naționale, dar și de politici europene, de dosar de interes național, dar și internațional.

Anul acesta, Schengen a împlinit 40 de ani și este foarte bine că România este membră a spațiului cu ocazia acestei aniversări, pentru că face atât spațiul Schengen mai puternic, cât și România mai puternică prin mecanismele în care suntem integrați.

Din înțelegerea acelei naturi a dosarului au decurs și abordările, în primul rând, de a rezolva o problemă de politică internă, respectiv combaterea migrației pentru a ne permite ulterior să schimbăm strategia de abordare în politica externă a dosarului în relațiile care vizau discutarea acestuia. În fond, nu am făcut decât să aplicăm un principiu al lui Nicolae Titulescu”, a povestit Predoiu.

Nu poți să dai lumii o politică externă mare dacă nu dai țării o politică internă mare, spunea Nicolae Titulescu.

„A doua cheie a fost citirea foarte atentă a tratatelor și corectarea unei poziții greșite, pe care nu numai la nivel instituțional, dar și la nivel mental, o manifestam în țară, pornind de la o interpretare eronată a unui text din tratat, care articula îndeplinirea condițiilor tehnice ca fiind o condiție necesară și suficientă în același timp pentru accederea în spațiul Schengen.

Realitatea este puțin diferită, iar textele reclamau cu totul altă abordare. Le mulțumesc și tuturor celor care au călătorit și au fost alături de noi, zi și noapte, uneori chiar și 2.000 km, în diferite locuri din Europa pentru a pune la punct toate acestea. Nu vreau să par patetic, dar aghiotanții mei de la SPP, care m-au dus uneori dintr-un loc în altul, au făcut un efort extraordinar”, a spus Cătălin Predoiu, în ultima sa apariție publică în calitate de premier interimar, înaintea instalării noului guvern condus de Ilie Bolojan.

Fiecare laureat a primit un cec în valoare de 10.000 euro fiecare și un trofeu semnat de artistul plastic prof. univ. dr. Alexandru Ghilduș.

Av. Remus Borza

„În fiecare an, ne străduim să premiem excelența în 7 domenii vitale pentru destinul nostru colectiv. Să recunoaștem și să recompensăm cercetarea originală, actul de creație și devoțiunea în slujba patriei, onorându-i așadar pe acei români care creează valoare, care inspiră și motivează tinerele generații, care modelează destine și vieți. În această Gală, recunoaștem și prețuim munca asiduă pe care nominalizații și cei premiați au depus-o în parcursul lor profesional. Reprezintă veritabile modele pentru noi toți în efortul asumat de a redefini limitele cunoașterii. Fiecare dintre premianți reprezintă o poveste de succes unică, plină de sacrificii, dedicare și perseverență. Acești oameni nu s-au complăcut în mediocritate ci au demonstrat că cercetarea, studiul și implicit cunoașterea, nu au limite. Ei au avut curajul să-și urmeze visurile, deplini conștienți că prin ceea ce fac, creează o lume mai bună pentru noi toți”, a declarat av. dr. Remus Borza, Mare Maestru de Onoare Ad Vitam al Marii Loji Naționale din România, producătorul și regizorul artistic al Galei.

Momentele festive de premiere au alternat cu un recital de virtuozitate oferit de Orchestra și Corul Operei Naționale din București sub bagheta maestrului Daniel Jinga. Programul artistic a cuprins arii celebre din muzica clasică universală precum: Maurice Ravel – Bolero, Agustin Lara – Granada, Giuseppe Verdi – Nabucco – Corul Sclavilor, George Frideric Handel – Lascia ch’io pianga, Eugen Doga – Gramofon Waltz, Wolfgang Amadeus Mozart – Requiem – Lacrimosa, Johannes Brahms – Hungarian Dance No. 5, Giuseppe Verdi – Aida – Marșul Triumfal, Johann Strauss – Marșul lui Radetzky.

Floriana Jucan și Dr. Cătălina Poiană

În cadrul Galei, au susținut discursuri Cătălin Tohăneanu – Marele Maestru al M.L.N.R., acad. Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române, prof. univ. dr. psih. Daniel David – Ministrul Educației și Cercetării, Natalia-Elena Intotero – Ministrul Culturii, acad. Nicolae Victor Zamfir – Vicepreședinte al Academiei Române, acad. Dorel Banabic – Președinte al Secției de Științe Tehnice a Academiei Române, acad. Ioanel Sinescu – Director al Centrului de Chirurgie Urologică și Transplant Renal, Institutul Clinic „Fundeni”, prof. univ. dr. Viorel Jinga – Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, acad. Daniel Dăianu – Președintele Consiliului Fiscal din România, prof. univ. dr. Marian Preda – Rectorul Universității din București, acad. Mircia Dumitrescu – Grafician, pictor și sculptor.

Evenimentul a fost onorat de prezența a peste 800 de personalități din mediul academic, universitar, medical, antreprenorial și bancar, cultural, diplomatic și politic.

Alexandru Ghilduș

STICLA, CA PREMIU ȘI SIMBOL METAFIZIC

Prof. univ. dr. Alexandru Ghilduș a explicat pentru Q Magazine ce reprezintă, din punct de vedere artistic și simbolic, trofeul Premiilor Marii Loji Naționale a României, pe care l-a creat.

„Cum nimic nu este întâmplător, inițiativa Marii Loji de a realiza anual un festival care să marcheze performanța în creație și cercetare prin acordarea de premii de excelență s-a întâlnit, în urmă cu 12 ani, cu imaginea pe care, în calitate de designer și artist în spațiul tridimensional, am avut-o și o am referitor la atitudine, transparență, comunicare, determinare, responsabilitate și, nu în ultimul rând, respect.

Sticla polișată în volume sculpturale, în relație cu fragmentul de cristal, culoarea ca esență a prezenței luminii, simboluri care traversează epoci istorice și culturale, oferă într-o simplă și sugestivă imagine ceea ce se poate numi a patra dimensiune, acea particularitate a materiei utilizate pentru a permite vizualizarea dincolo de volum, dar și a ființei umane de a surprinde esența percepută de spațiul imediat și de a genera senzații și trăiri.

Utilizând o tehnologie pe care am brevetat-o în anul 1991, aceea de a introduce în planuri diferite cadre vizuale ale căror imagini transparente se suprapun, se compun și se recompun în raport de spațiu, de dimensiune, de lumină și de reflexie și refracție, Premiile Marii Loji se remarcă prin simplitate, mesaj și căldură.

Este un oarecare contrast al materiei în relație cu percepția umană, acela care în mod convențional ne îndeamnă să privim cu răceală și reținere materialul sticlă, în timp ce emoția impactului vizual ne surprinde, activându-ne cele mai intime gânduri și sentimente.

Simbolizând un parcurs continuu, repetabil, dar nu același, ci întotdeauna diferit, o scară a evoluției ființei umane prin cercetare și creație, treptele spectrului solar prezintă un parcurs plin de obstacole și de împliniri deopotrivă, planurile suprapuse multiplică imaginea de ansamblu, o reflectă și o refractă, astfel încât fiecare privitor vede un ansamblu, niciodată același cu ceilalți.

Consider că ceea ce afirma Constantin Brâncuși despre creație, anume că «sunt oglinzi în care fiecare vede ce îi seamănă», are legătură nu neapărat cu materia care poate fi piatră, bronz, ceramică, sticlă, hârtie și culoare, ci în mod direct cu simțurile care sunt activate diferit la fiecare privitor.

În raport cu ceea ce se dorește a fi transmis și cu ceea ce este receptat, este necesar să coexiste câteva elemente aflate în raporturi de egalitate, atât în dreptul celui care transmite, a obiectului transmiterii, a instrumentelor care alcătuiesc transmiterea, cât și în dreptul celui care receptează.

De aceea, având o sarcină foarte grea, aceea de a reda complexitatea unui fenomen cu rădăcini adânci în societatea umană, masoneria, care a oferit nenumărate exemple de creativitate, simbolurile fiind purtate de la un an la altul prin realizări remarcabile și evoluție socială și umană, îmi doresc să fi oferit un mesaj de continuitate, repetabilitate creativă, respect și profesionalism și, de ce nu, un îndemn la speranță, visare și creație”, a transmis Prof. univ. dr. Alexandru Ghilduș.

„Este, pe de altă parte, și o invitație la introspecție și cercetare a fiecăruia dintre noi, capacitățile creative putând fi stimulate în afara oricăror reguli/convenții, dovadă fiind realizările care marchează evoluția omenirii.

Simbolul pe care doresc să-l transmit ca mesaj este invitația la căutare și speranță.

Sper ca mulți dintre noi să «citească» această invitație în cheie personală, să se implice și să ia atitudine! Este condiția esențială a progresului”, a mai spus prof. Alexandru Ghilduș.