Ambasadorul Rusiei către români: „Nu vă atacăm! Nu suntem o amenințare pentru voi!”

Primăvara anului 2017 a debutat la Craiova cu vizita Ambasadorului Federației Ruse, E.S. Valery Kuzmin, în contextul în care NATO pregătește crearea unei brigăzi multinaționale, operaționale în 2018, cu sediul la Craiova.

   Valery Kuzmin, Războiul rece, Federația Rusă, NATO, brigadă multinațională

 Valery Kuzmin, diplomat, specializat în Istorie și Relații Internaționale, s-a întâlnit în data de 1 martie 2017 cu reprezentanții autorităților locale și județene, cu oameni de afaceri, la Consiliul Județean Dolj. Ziariștii prezenți la eveniment l-au întrebat pe Ambasadorul Federației Ruse despre cum comentează faptul că la Craiova, în cadrul Brigăzii a 2-a Infanterie „Rovine” se va înființa o brigadă multinațională care va fi operațională din 2018, acesta răspunzând, astfel, conform www.jurnalulolteniei.ro: „Această chestiune este una internă și ține de răspunderea voastră ca țară. Acest lucru este un lucru intern, eu doar vreau să subliniez că Rusia nu este o amenințare pentru voi și nu are niciun plan de amenințare”.

Se impune să ne aducem aminte că la Summitul de la Varșovia s-a decis ca brigada multinațională de la Craiova să fie formată din 4.000 militari. La această brigadă multinațională și-au afirmat dorința de a contribui Polonia și Bulgaria. Fostul ministru Mihnea Motoc afirmase pentru www.cotidianul.ro că Bulgaria ar putea contribui cu 400 militari, în timp ce Germania și-a dat acordul de a participa, la început, cu ofițeri de stat major. România ar urma să trimită o companie în Polonia, iar o companie poloneză să vină la Craiova. Statele Unite și-au dat acordul trimiterii unei unități, însă nu au dezvăluit modul în care se va face cooperarea efectivă. Olanda a decis să trimită 2 ofițeri de stat major. Portugalia a declarat că va trimite până la 1.000 de militari.

Summitul de la Varșovia

Potrivit aceleiași surse, brigada cadru este Brigada a 2-a Infanterie „Rovine”, o formațiune pregătită de luptă, certificat NATO, cu un efectiv de peste 3.000 militari.

Brigada a 2-a Infanterie „Rovine”

În spatele acestui răspuns se poate întrevedea un altul, mult mai direct, în sensul că, dacă o brigadă internațională la Craiova este „treaba internă a României”, atunci orice remarcă venită din partea NATO și a UE în privința Crimeii ar fi văzută de Rusia drept „un amestec în treburile sale interne”.

  Conform www.gazetadesud.ro, Valery Kuzmin a spus că a călătorit în România nu doar în zonele apropiate structurii militare de la Deveselu, județul Olt, ci toate regiunile României, petrecând un concediu la Constanța, cu familia sa, remarcând existența unor aeroporturi internaționale în partea de nord a României: „Dar am început vizitele cu Baza Militară „Mihail Kogălniceanu“. Glumesc, am fost la Constanța, dar la mare, cu familia. Am văzut cam toate regiunile țării voastre și am fost surprins să aflu că există un aeroport internațional la Satu Mare și unul în Baia Mare”.

Ambasadorul rus ar fi putut face aluzie la proaspăta achiziție de 12 avioane F16 modernizate din care au ajuns în România doar primele 6 aeronave și la cele 2 fregate ”Regina Maria” și ”Regele Ferdinand”, în fapt 2 nave vechi britanice modernizate și achiziționate dubios de  Marina Militară Română.

Avioane F16

Începând de la ora 15.00, Valery Kuzmin a susținut la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, din județul Dolj o conferință în fața unui public format din studenți, oameni de cultură, cadre didactice și reprezentanți ai mass-media. Conferința s-a intitulat ”Politica externă a Rusiei de la începutul Războiului Rece până în prezent”.

Ambasadorul Valey Kuzmin a insistat asupra faptului că Federația Rusă își face cunoscute prioritățile de politică externă pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, precum și prin declarațiile publice ale ministrului de Externe Serghei Lavrov, ale președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin.

Să nu uităm că orice mișcare a NATO determină Federația Rusă la mișcări de forță, la Marea Baltică și Marea Neagră.

Amintim că NATO a desfășurat în 2014 un exercțiu militar la Marea Baltică, fiind incluse 19 state, fără Federația Rusă, neinvitată din cauza ocupării Peninsulei Crimeea.

Replica Federației Ruse nu a întârziat în ianuarie-februarie 2015. Aceasta a amenințat Finlanda cu sancțiuni pentru că a participat la manevrele NATO, detașând 800 de militari ruși la o distanță de 50 km de frontiera ruso-finlandeză. În timp ce se sărbătorea independența Estoniei, eveniment la care au participat 100 militari NATO, 1300 militari estoni, 140 echipamente NATO, Federația Rusă a desfășurat ample manevre militare la Marea Baltică, desfășurând 2 000 de militari, 500 vehicule militare, unități de armament. Au fost parașutați atunci, în cadrul exercițiilor, 1500 militari și s-au tras 12 unități de armament.

În mai 2015, NATO a angrenat 12.000 militari și 250 avioane de vânătoare, în noi manevre desfășurate în vestul, centrul și sudul Federației Ruse. În toamna anului 2015, în zona Uralilor, atât în partea europeană, cât și cea asiatică, Federația Rusă a inițiat un exercițiu în care au fost angrenați 95 000 militari.

La 20 mai 2016, în Republica Moldova, s-a desfășurat exercițiul comun al Statelor Unite și Republicii Moldova „Dragon Pioneer 2016”.  SUA au detașat: 198 militari din regimentul 2 Cavalerie al Armatei SUA, 165 militari geniști, 58 de unități de tehnică: 11 mașini de luptă și asigurare de luptă (geniu), 18 mașini de manevră HMMWV, 29 mașini de transport.

„Dragon Pioneer 2016”

În august 2016, Federația Rusă a inițiat ample manevre militare în Marea Neagră (15 nave ale Flotei Mării Negre) și în Marea Caspică (10 nave ale Flotei Mării Caspice), ”în scopul verificării gradului de pregătire de luptă a forțelor armate ale Federației Ruse”, conform agențiilor de presă TASS și Ria Novosti. Au fost angrenați 4.000 de militari și 300 de unități de tehnică militară din cadrul ambelor flote rusești.

Practic, Federația Rusă a indicat faptul că poate contrabalansa plasarea de efective ale NATO în apropierea Mării Negre, prin aplicații tactice ale unui efectiv de militari asemănător.

Criza din Turcia, încercarea eșuată de lovitură de stat contra președintelui Erdogan, incidentul doborârii avionului de vânătoare rusesc în apropierea graniței turce au tensionat spiritele în condițiile în care, nolens-volens, rușii și americanii cooperează în rezolvarea crizei siriene.

Anterior, într-un interviu pentru www.digi24.ro, Valery Kuzmin declarase că exercițiile ruse sunt pe teritoriul național și se folosesc forțele locale și nu cum procedează NATO, aducând trupe „de peste Ocean”. În plus, Valery Kuzmin afirmă răspicat că ”rotirea ” trupelor la intervale de șase luni nu elimină posibilitatea intuită de Federația Rusă ca NATO să amplaseze tehnică grea de luptă și să inițieze exerciții considerate ”periculoase” pentru Federația Rusă:

„Noi privim lucrurile acestea într-un cadru mai larg, într-un context mai amplu. Ştiţi că spre finalul anilor '90, secolul trecut, a fost un act fundamental semnat de Rusia şi NATO, care stipula că nu se mută trupe masive de luptă în ţările din vecinătatea Rusiei. Credem că orice construcţie de acest tip de forţe, care sunt deja în alte ţări şi de asemenea parţial şi în România, în anumite ţări sunt aduse noi unităţi de militari, iar nouă ni se spune să nu ne îngrijorăm pentru că sunt aduse prin rotaţie, personalul militar va sta acolo doar 6 luni şi apoi se rotesc trupele. Noi credem că nu este o diferenţă prea mare legat de bazele pe care aceste trupe sunt acolo, permanent sau prin rotaţie. Acesta este un pretext şi este deja un fapt că pretextul este folosit pentru a fi implementat echipament greu, pentru a fi făcute exerciţii militare complexe în apropierea graniţelor noastre. Noi credem că aceasta este diferenţa. Vedeţi, poate previn întrebarea următoare, că Rusia organizează exerciţii militare. Trebuie să ne amintim mereu că le organizăm pe teritoriul nostru naţional. În ceea ce priveşte forţele NATO, ele sunt aduse aici de la distanţe mari, uneori de dincolo de ocean''.

Ambasadorul Federației Ruse a menționat în cadrul conferinței că NATO „nu a jucat corect”, după desființarea Tratatului de la Varșovia. Valey Kuzmin a amintit faptul că NATO și Federația Rusă au semnat un acord în 1996, înaintea Summitului de la Madrid din 1997, dar că NATO a continuat extinderea, amintind de includerea în această organizație a Țărilor Baltice în anul 2004, la Summitul de la Praga.

Valery Kuzmin a mai amintit și faptul că mișcările NATO în apropierea frontierelor Federației Ruse nu au început în momentul în care a avut loc conflictul din Georgia din 2008, sau de când Federația Rusă l-a sprijinit pe Președintele Siriei, Bashar al Assad. El a plusat vorbind de implicarea directă a Rusiei în oprirea avansului imigranților musulmani în Europa, de faptul că NATO s-a implicat direct în schimbări de regimuri politice.

Seara, Valery Kuzmin a avut întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri, pe agenda sa aflându-se discuții privind oportunitatea inițierii unor parteneriate româno-ruse.

Se naște firesc o întrebare: dacă ambasadorul Federației Ruse a declarat „diplomatic” la Craiova că Rusia nu este o amenințare pentru România, dar că NATO „nu a jucat corect”, atunci care va fi evoluția pe termen mediu în regiune?

Discursul lui Valery Kuzmin vine și pe fondul unei apropieri între SUA și Federația Rusă, mai exact între Donald Trump și Vladimir Putin, care se traduce pentru public într-o încercare de mediere, așa cum au încercat cândva Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov. Donald J. Trump este cunoscut pentru retorica sa potrivit căreia ”NATO s-a învechit”, iar statele membre trebuie să facă bine și să dea bani, dacă vor securitate.

Așadar, Federația Rusă își arată clar dezacordul față de NATO și implicit față de consolidarea flancului estic al NATO. Ambele tabere se limitează la declarații ale diplomaților, responsabililor apărării, șefilor de stat și de guvern, măsurându-și forțele în cadrul manevrelor militare în zonele sensibile.