Austria lui Sebastian Kurz virează spre extrema stângă

Liderul OVP, fostul și viitorul cancelar federal Sebastian Kurz, demonstrează că este un oportunist adevărat, aducând la putere o coaliție de partide ce par să nu aibă nimic în comun, doar de dragul de a nu guverna nici cu dreapta, nici cu social-democrații.

Un rezultat așteptat, dar bulversant

Verzii, de extremă stânga, adepții extremismului multicultural, vor forma guvernul cu așa-numiții „conservatori” ai lui Sebastian Kurz din Partidul Popular (OVP). Trebuie spus că decizia lui Kurz contravine opiniilor din partid, care nu văd o astfel de alianță cu ochi buni, în special după precedentele guvernări la care au participat, de fiecare dată cu forțe politice diferite.

Sebastian Kurz a trântit până acum nu mai puțin de două coaliții guvernamentale, mai întâi cu social-democrații – unde era partener minoritar, pe urmă și cu Partidul Libertății, partid de dreapta. Coaliția cu extrema stângă reprezintă ultima opțiune pe care scena politică austriacă i-o poate oferi lui Kurz.

Deși sancționată electoral și cu toată controversa legată de Scandalul Ibiza, Partidul Libertății (FPO) a adunat mai multe voturi decât au reușit Verzii. Ca atare, exista o așteptare clară pentru formarea unui guvern de dreapta, cel puțin așa susțin criticii lui Kurz. Deși Partidul Libertății este mai apropiat de opiniile sale decât Verzii, în privința migrației, Kurz ar fi riscat condamnarea internațională dacă s-ar fi aliat cu așa-zisa extremă dreaptă (Partidul Libertății) și a doua oară. Însă, FPO a preferat să intre în opoziție pentru a se reconstrui.

În ceea ce privește tabăra extremei stângi, a Verzilor, există aici numeroși susținători care îl resping visceral pe Sebastian Kurz și linia sa politică priivind imigrarea.

Cei care critică deja destul de aspru noua coaliție, se referă și la faptul că Sebastian Kurz pare să își dorească în primul rând puterea, sacrificând bunul renume al partidului, care este de centru-dreapta. Unii au numit noul guvern drept un „experiment”, arătând că asemenea „experimente” au loc deja în țări precum Suedia, Finlanda, Luxembourg sau Lituania, dar că, peste tot unde Verzii au ajuns la guvernare, dezastrul pare garantat.

Este vorba, în primul rând, despre o alunecare spre stânga, ceea ce înseamnă în termeni „europeni” creșterea cheltuielilor privind acceptarea migranților și respectarea de eventuale cote de migranți impuse de Bruxelles.

Noua alianță este urmărită cu maxim interes din Germania vecină ca model potențial pentru conservatorii Angelei Merkel din CDU care, de asemenea, se gândesc la o coaliție cu Verzii din Germania.

Și Donald Tusk, noul lider al PPE, a arătat clar că este dispus să conlucreze îndeaproape cu Verzi și Socialiști (ambii fiind de stânga), dar nu și cu grupurile de dreapta din care fac parte formațiuni politice precum PiS din Polonia (ECR – Conservatorii și Reformiștii Europeni) sau Lega lui Matteo Salvini din Partidul Identitate și Democrație. Din nefericire pentru el, Tusk trebuie să îl suporte pe Viktor Orban, care împreună cu Fidesz face parte din PPE.

Noul Guvern Kurz

Verzii au strâns 13,9% din voturi, clasându-se abia pe a patra poziție în urma alegerilor din luna septembrie 2019, totuși, un adevărat record pentru ecologiști, ei reușind această performanță prin înlocuirea cu succes a temei imigrației ca și subiect de dezbateri în campania electorală cu temele de mediu și schimbările climatice.

Verzii vor controla doar 4 din cele 15 ministere, reflectând performanța lor din alegerile din 29 septembrie, pe care Partidul Popular (OVP) le-a câștigat cu 37,5% din voturi.

Verzii vor primi un super-Minister al Mediului care adună laolaltă chestiuni ce țin de infrastructură, trafic, energie și tehnologie. De asemenea, vor controla Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Sociale. Werner Kogler, șeful Verzilor, va deveni vice-cancelar.

Alma Zadic, care a venit în Austria ca refugiat, la vârstă de zece ani, în 1994, va fi cel mai tânăr ministru al Justiției și prima oficialitate care provine din medii imigrante. Zadic, aparținând Verzilor, a studiat dreptul la Viena, iar apoi și-a efectuat stagiul la Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie, la Haga. Și-a completat studiile și practica în Statele Unite.

ÖVP va deține toate celelalte ministere, inclusiv cele ale Apărării, Internelor și Finanțelor. Kurz va rămâne, cancelar. Cadrele loiale ale partidului nu au fost uitate, șeful OVP Viena, Gernot Bluemel, a fost numit în funcția de Ministru al Finanțelor, iar președintele OVP, Karl Nehammer, în funcția de Ministru de Interne.

Cele două partide au un număr de 97 de locuri în Parlamentul de 183 de locuri din Austria. Așadar, o majoritate fragilă.

Sebastian Kurz a început negocierile cu Verzii abia la jumătatea lunii noiembrie. Până la votul din luna septembrie, Verzii nu făcuseră parte din Parlament, unde s-au întors după o absență de doi ani.

Partidul lui Kurz are deja o echipă de guvernare! Cu 6 femei și 5 bărbați, viitorul cancelar federal vrea să arate că este în pas și cu pretențiile „de gen” ale Uniunii Europene.

Guvernul lui Sebastian Kurz a promis o linie dură în ceea ce privește imigrația și „islamul politic”, dar și o reducere a impozitelor, cerută de Verzi, un buget echilibrat și măsuri de mediu, plus o transparență mai mare în guvern.

Programul de guvernare mai include transformarea Austriei în țară carbon-neutră până în 2040. La asta se adaugă măsuri pentru ca producția de electricitate din surse regenerabile, până în 2030, să atingă 100%.

Verzii au spus că doresc și un pachet de investiții în măsuri de mediu și o scumpire a produselor care dăunează mediului.

Apoi, noul executiv își propune reducerea pe toate cele trei palierele a impozitului pe venit: de la 25% la 20%; de la 35% la 30% și de la 42% la 40%. La fel, reducerea impozitului pe profit de la 25% la 21%.

În schimb, Guvernul va introduce o nouă taxă forfetară pentru pasagerii aerieni – de 12 EUR – ceea ce înseamnă o creștere a taxelor aeriene actuale.

În ceea ce privește transportul în comun, introducerea biletului de 3 € se presupune că va încuraja abandonarea deplasărilor cu autoturisme personale.

Se mai discută, de asemenea, despre revigorarea unui proiect intens disputat privind arestarea preventivă a persoanelor potențial periculoase, chiar dacă nu au comis vreo infracțiune, proiect ce a fost înaintat de coaliția anterioară, după o înjunghiere fatală comisă de un solicitant de azil.