Apariţia unui nou membru pe cartografia uraniului înalt îmbogăţit nu dă pace experţilor americani, chiar şi atunci când dovezile în acest sens nu sunt foarte riguroase.
Cunoscut opiniei publice internaţionale din ultimul timp pentru încălcările grave ale drepturilor omului precum şi pentru instaurarea unui nou regim politic civil, Mynmar-ul rămâne în atenţiei opiniei publice internaţionale. Eliberarea dizidentei Aung San Suu Kyi precum şi vizita fostului secretar de stat american Hilary Clinton la Rangoon au încetăţenit impresia că presiunea externă va determina regimul să relaxeze şurubul restricţiilor. Investiţiile japoneze din ultimul par să confirme la rândul lor tendinţele optimiste.
Mai puţin este cunoscut că junta militară burmeză a flirtat de-a lungul ultimului deceniu cu posibilitatea achiziţionării de tehnologie militară nucleară. Conform jurnalistului suedez Bertil Lintner, expert pe chestiuni asiatice, vigilenţa exterioară faţă de schimbarea hainei kaki cu costumul de mătase nu spune nimic despre gradul schimbărilor de profunzime. Lintner atrage în acest sens atenţia asupra vizitei preşedintelui camerei inferioare burmeze, Shwe Mann în Coreea de Nord la sfârşitul lui 2008. Mann s-a întâlnit acolo cu generalul Kim Kuok Sik, şef al marelui stat major precum şi cu alţi oficiali din armată gen. Kim Su de la forţele aeriene, Col. Kim Ton Yong, comandant de tancuri alături de mai mulţi membri ai partidului comunist nord-coreean. Memorandumul de înţelegere dintre Shwe Mann şi dictatorul Kim Jong Il cuprindea printre altele şi posibilitatea cooperării forţelor armate dintre cele două naţiuni.
Succesiunea (mai mult sau mai puţin mimată) către un regimul civil nu a schimbat orientările geopolitice ale statului sud-est asiatic. Deşi preşedintele myanmarez Thein Sein i-a promis omologului său sud-coreean, Lee Myung-bak tăierea oricăror legături cu Phenianul, afirmaţia nu s-a concretizat. Dovada a fost şi faptul că Departamentul Trezoriei SUA a emis un ordin de interdicţie la graniţele sale pentru general- colonelul burmez, Thein Htay, şef al Directoratului pentru Industria de Apărare din Burma, acuzat de trafic ilegal cu regimul lui Kim Jong Il.
La nivelul oficial însă, administraţia Thein Sein a promis încă din 2011 Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică cooperare totală faţă de inspectorii acesteia. Mai mult decât atât în a doua jumătate a lui septembrie 2013 Rangoon-ul a semnat chiar un Protocol Adiţional cu reprezentanţi AIEA. Documentul ajută Mynamarul să scape de orice suspiciuni în lăgătură cu suspiciunile de până acum, crede U Ye Htut, purtător de cuvânt al preşedintelui Sein.
La momentul de faţă temerile faţă de orice demers de dezvoltare a vreunui vector nuclear de către junta din Burma pare să ţină de standardele slabe în privinţa drepturilor omului ale acesteia precum şi a faptului că diversitatea populaţiei dintre graniţele sale se află mereu în pragul războiului civil. Interesul internaţional şi, în speţă american faţă de statul sud-est asiatic pot fi interpretate ca izvorând din nevoia SUA de a-şi menţine un pinten în coastele Chinei şi a-i demonstra Beijingului că libertatea acestuia de mişcare nu este nelimitată.
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
