Vecinii noștri din Moldova, Ucraina, Serbia, dar și din Rusia, cei de la Patriarhia Ierusalimului și călugării de pe Muntele Athos (Grecia) sărbătoresc astăzi Crăciunul pe rit vechi, un obicei care s-a transmis din generație în generație.
Crăciunul a purtat mereu o semnificație deosebită pentru creștinii din toată lumea! Ziua nașterii Mântuitorului Iisus Hristos a fost și este privită ca una dintre cele mai importante sărbători ale Creștinismului, alături de sfintele Paști.
De ce aceste două Crăciunuri?
Până la data de 1 octombrie 1924, Biserica Ortodoxă Română încă folosea vechiul calendar, cel Iulian, pentru a calcula sărbătorile. De fapt, multe alte țări din lume foloseau acest calendar. Anul 1924 este cel în care România trece oficial la noul calendar, numit „Gregorian” și, în consecință, se produce un decalaj de 13 zile. Ca urmare a acestei schimbări, ziua de Crăciun cade în data de 7 ianuarie, după noul calendar, un obicei pe care câteva popoare nu au dorit să-l schimbe.
Citește și: Cine este Moș Gerilă, „mascota” Crăciunului comunist?
Motivul pentru această diferență destul de mare dintre cele două calendare stă în faptul că între calendarul Iulian (n.r. 365 de zile și 6 ore) și cel Solar (n.r. 365 de zile, 5 ore, 43 de minute și 46 de secunde) rezulta în fiecare an o diferență care în 330 de ani a ajuns la aproximativ trei zile.
Concluzia întâlnirilor…
După mai multe reforme, participanții congresului de la Constantinopol, din anul 1923, au stabilit ca majoritatea Bisericilor Ortodoxe să adopte calendarul Gregorian în favoarea celui Iulian. Punctul de referință pentru schimbare a fost luat în forma datei echinocțiului de primăvară, care fusese pe 8 martie după vechiul calendar și a fost mutat pe 21 martie, după calendarul ajustat.
Citește și: Mâncarea de Crăciun care este consumată de cele mai multe popoare
Biserica Ortodoxă Română a lucrat cu Statul în această problemă, calendarul nou fiind adoptat la nivelul conducerii României în anul 1919, iar abia după consfătuirea oficială dintre Biserici a fost adoptat oficial de toți locuitorii țării.
Cum este vechiul Crăciun?
Crăciunul pe rit vechi păstrează aceleași tradiții și obiceiuri ale Crăciunului obișnuit, cu diferențe firești de la un popor la altul.
În acest an, Crăciunul a fost sărbătorit și la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Piața Unirii, din Timișoara, unde credincioșii au aprins tradiționalul Badnjak, un trunchi de stejar. Același lucru s-a petrecut și la Belgrad, unde credincioșii au aprins ramuri de stejar, ritual care ar trebui să aducă bunăstare și fericire. Pe ulițele satelor din Republica Moldova, colindătorii au putut fi auziți de la depărtare.
Citește și: Luminile care ne invită să se bucurăm! Cele mai frumoase târguri de Crăciun
Această sărbătoare sfântă este păstrată de popoarele și Bisericile care încă mai calculează anii după vechiul calendar…













































