Criza de grâu este puțin probabilă în România

Există, mai accentuat în ultima vreme, tendința de a avea un discurs care induce panică, iar subiectul exportului de materie primă, în special de grâne, este unul care stârnește discuții aprinse în spațiul public. Mai ales în astfel de perioade încărcate cu evenimente asupra cărora nu avem control, este indicat să păstrăm mintea deschisă și curiozitatea de a privi din mai multe perspective orice speță.

• Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
• Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
• Susținătorii de ieri, criticii de azi ai lui Nicușor Dan: Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui!
• Strâmtoarea Ormuz, deschisă total
• Daniel Zamfir, PSD: Oprim vânzarea companiilor de stat! PSD propune o lege prin care se interzice vânzarea acțiunilor la companiile strategice

Analiza noastră arată că o criză de ofertă privitoare la grâu este puțin probabilă în România, având în vedere nivelul ofertei cu mult superior cererii interne. Avem însă nevoie de continuarea investițiilor în ceea ce privește prelucrarea materiilor prime (inclusiv a grâului). Înființarea de facilități de producție ar putea conduce la o ofertă suplimentară la nivelul produselor procesate, pentru care cererea nu este total acoperită din producția internă.

Analiza pe care am realizat-o este bazată pe date ale Institutului Național de Statistică, Allianz Trade, EU Data și nu și-a propus să fie un studiu exhaustiv pe această temă. Datele pentru anul 2021 nu sunt încă finalizate, iar date la INS pentru 2021 vor fi disponibile abia la sfârșitul anului 2022.

Top sectoare de export ale României

Sectorul Agrifood a ocupat, în 2021, locul 4 în top sectoare de export, cu o sumă de 1.492,45 milioane USD, la jumătate din exportul de electronice pe care îl facem (ocupantul locului 1 în top sectoare de export, cu o valoare de 3,120.17 milioane USD), arată o analiză a datelor din 2021, valabile la data de astăzi, iulie 2022. După electronice, țara noastră exportă cel mai mult metale (2,202.05 milioane USD) și servicii de transport (1,785.35 milioane USD). Pe locul 5 în topul sectoarelor de export, după Agrifood, se situează sectorul Automotive (1,481.72 milioane USD).

Germania este principalul destinatar al exporturilor din România (4,951.80 milioane USD), urmată de Italia (2,441.74 milioane de USD), Franța (1,686.29 milioane USD), UK  (1,239.55 milioane USD) și Olanda (1.049.12 milioane USD).

În comparație, vecinii din UE arată astfel: în Ungaria, sectorul Agrifood ocupă locul 7 în top 10 sectoare de export, cu o valoare de 1,334.47 milioane de USD, iar în Bulgaria, sectorul Agrifood ocupă locul 3, cu o valoare de 1,115.81 milioane de USD.

Exporturi vs importuri de produse agricole în intervalul 2018-2020

La o analiză în istoric a exporturilor și importurilor de produse agricole, cu focus pe top 10 sectoare, în ultimii 3 ani, se observă că exportul de cereale s-a situat pe locul 6 în total exporturi în 2020 (la 18% din valoarea exporturilor de mașini, aparate și echipamente electrice), pe locul 6 în 2019 și pe locul 8 în 2018. În nici unul dintre anii analizați de compania de consultanță Alinda Bănică Business Consultancy, importurile de orice tip de hrană nu au intrat în top 10.

Analizând specific cantitățile și valorile din sectorul Agrifood (legume, plante/ fructe comestibile/ cereale/ semințe și fructe oleaginoase) exportate, respectiv importate din perioada 2018-2020, se observă că valoarea exporturilor de cereale s-a menținut constantă în ultimii 3 ani, în jurul valorii de 2 miliarde de euro.

Capacitatea de depozitare în România

Țara noastră are o capacitate totală autorizată de depozitare de 29,041,398 de tone, dintre care de tip siloz (14,010,040 de tone) și magazie (15,031,358 de tone).

Doar producția culturilor de grâu și porumb (România înregistrând producții de porumb mai mari decât cele ale producției de grâu, atât din punct de vedere al producției la hectar, cât și al producției totale), care reprezintă principalele cereale produse de agricultura românească, se situează la un nivel de până în 25-27 milioane de tone anual, o producție semnificativă raportat la un nivel al capacității de depozitare de aproximativ 29 de milioane de tone, existente la nivelul întregii țări.

Chiar dacă nivelul capacitații depozitelor poate, în teorie, să acopere mare parte a producției de cereale, acestea nu sunt distribuite în funcție de producțiile obținute, fapt ce conduce la transferul anumitor cantități suplimentare direct către export. Nu toate depozitele pot asigura condiții de păstrare corespunzătoare, fapt ce conduce,  de asemenea, la transferul acestora către export, cu precădere din zona de sud și vest a țării unde se înregistrează cele mai mari producții. O parte importantă a capacitaților de depozitare aparține traderilor internaționali de cereale, care sunt racordați puternic la piața internațională și vând cantități impresionante exclusiv pe baze economice, la prețul cel mai bun, de obicei la export.

Conform datelor existente la această oră (EU Data), producția de grâu din 2022 se va situa puțin peste 10 milioane de tone, în scădere aproximativ cu 10% – maximum 15% față de nivelul anului 2021. Cu toate acestea, există pe piață o ofertă suficientă de grâu pentru consumul populației, provenită din producția internă, existând o serie de argumente esențiale în acest sens.

1. Piața cerealelor este racordată complet la piața internațională a cerealelor. Acest fapt influențează în mod negativ oferta de grâu produs/ destinația grâului produs, în cazul unei creșteri puternice a prețului, care va conduce la o presiune pe exporturi și la o scădere proporțională o cantităților disponibile pentru piața internă. Un control asupra acestei tendințe nu se poate realiza decât prin intermediul unor măsuri administrative (de limitare a exporturilor luate de guvern). Aceste masuri nu ar fi însă benefice, producând dezechilibre majore la nivelul pieței și afectând în mod direct fermierii, mulți putând ajunge chiar în situație de faliment, ca urmare a creșterilor agresive ale costurilor generate de input-uri (în special în zona îngrășămintelor).

• Cu toate aceste influențe, având în vedere producția puternică internă, este puțin probabil ca la nivelul ofertei de grâu să existe probleme de ofertă la nivelul pieței. În privința prețului însă, acesta va fi racordat la cel internațional, iar previziunile de creștere ale acestuia la nivelul următorului an agricol sunt foarte probabile.

În opinia noastră, cantitatea suplimentară existentă la nivelul producției față de nivelul cererii nu va antrena o scădere a prețului, ci un transfer al cantităților excedentare pe piețele externe. Există însă și posibilitatea unei ușoare scăderi a prețului în cazul în care, ca efect al supraîncărcării infrastructurii logistice cu transporturi din Ucraina, ar fi îngreunate exporturile și, prin urmare, ar apărea necesitatea vânzării produselor pe piața internă.