Cultura, încotro? Lucian Romașcanu: Facem un management de stins focuri

Strategia sectorială în domeniul Culturii 2023 – 2030 va trebui să plece de la un principiu foarte clar – creşterea consumului cultural, a afirmat ministrul Lucian Romaşcanu, în deschiderea celei de-a IX-a ediţii a Conferinţei Naţionale a Managerilor Culturali (CNMC), care are loc la Biblioteca Naţională a României.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

„Munca pentru elaborarea acestei strategii este o muncă comună a AFCN-ului cu ministerul. Această strategie va trebui să plece de la un principiu foarte clar şi anume creşterea consumului cultural, din care trebuie să rezulte obiective strategice, pe care să le avem toţi în activitatea noastră. Să fie un check list la care să ne raportăm de fiecare dată când luăm decizii. Bineînţeles că ele trebuie să fie măsurabile, ele trebuie să fie smart, nu? Aşa cum trebuie să fie orice obiectiv”, a explicat Romaşcanu.

Organizat, joi şi vineri, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), evenimentul este dedicat prezentării Strategiei sectoriale în domeniul culturii 2023 – 2030, structurată în jurul conceptului „Cultura cu prioritate”, ca răspuns la perspectivele de dezvoltare, dar şi la problemele specifice sistemului.

Ministrul a evidenţiat că obiectivele care vor fi trasate pentru următorii 8 ani trebuie să ţină pasul cu linia financiară.

„Probabil că ne va ajuta destul de mult o strategie culturală când vom merge să cerem bugetare de la Guvern. (…) Sper ca, după aceste dezbateri, să rezulte ceea ce ne dorim ca piloni pentru această strategie. Poate că părem un pic întârziaţi sau ne mişcăm un pic mai lent, dar nu este un lucru simplu, este un lucru care se face cu oameni puţini, cum a fost şi Codul Patrimoniului, pe care l-am dezgropat şi când l-am pus sus am constatat că era altceva decât s-a creat şi acum va trebui să-l refacem şi, probabil, într-o săptămână să-l punem iarăşi în dezbatere, după ce am luat toate observaţiile. Şi strategia a durat un pic, poate că va mai dura un pic, dar când va ieşi va fi un lucru bun, pentru că, până la urmă, este şi o asumare a ministrului. (…) Combătut va fi, dar măcar nu în integralitate”, a spus Lucian Romaşcanu.

În opinia sa, la nivelul statului, în general, există „un management de stins focuri”.

„În general, managementul de orice fel la nivelul statului român, aici îmi asum acest lucru şi cu atât mai mult în zona culturală, este un management de stins focuri. Lipsa de continuitate, cel puţin la vârful instituţiilor statului, creează această premisă de permanentă urgenţă. Şi în aceste condiţii vreau să vă felicit sincer, pentru că sunteţi în poziţia de a conduce instituţii culturale care, uite, anul ăsta, din fericire, au fost mai bine plătite decât în alţi ani, dar cu oameni nu foarte bine plătiţi, dar care îşi dedică efortul într-o dedicaţie nu întotdeauna legată de veniturile proprii”, a transmis Romaşcanu, citat de Agerpres.

El a menţionat că Ministerul Culturii este unul dintre „cele mai prost” plătite ministere.

„Am încercat să creştem aceste venituri. Ne-a şi ieşit, am avut o lege. Nişte iubitori de dreptate, cu trei iniţiale numele partidului, nu vreau să le spun, nu mai ştie nimeni de ei, dar să le rămână numele că au contestat la Curtea Constituţională această lege şi iată că, în continuare, Ministerul Culturii este la fel de prost plătit ca înainte. Sperăm ca atunci când se întoarce legea în Parlament să reglăm această chestiune şi să putem să vedem că, dincolo de discurs, cultura este apreciată la nivelul la care merită”, a evidenţiat Lucian Romaşcanu.

Totuşi, 2022, a fost „un an cu belşug” din punct de vedere al resurselor bugetare alocate ministerului, a completat el.

„Am avut norocul să avem un buget rezonabil în acest an. Avem cu sută la sută mai mulţi bani alocaţi proiectelor culturale mari, dar şi celor mici, independente. (…) Am alocat proiectelor culturale prioritare vreo 20 de milioane de lei până acum, faţă de nouă milioane anul trecut, instituţiile culturale din subordinea ministerului au avut cu 70% mai mulţi bani pentru proiecte, avem bani pentru achiziţii de artă contemporană, am avut două milioane derulate de Muzeul Naţional de Artă Contemporană, am avut un milion de lei pentru achiziţie de carte, la AFCN, pentru proiecte editoriale am sporit de la 800.000 la 1,8 milioane de lei banii. Deci a fost un an cu belşug, dar, repet, niciodată nu sunt cât ar trebui să fie”, a explicat ministrul Culturii.

Conf. univ. dr. Carmen Croitoru – Director General INCFC, Bogdan Ștefan Trîmbaciu – Director Unitatea de Management a Proiectului – UMP, Virgil Ştefan Niţulescu – Director Muzeul Național al Țăranului Român

Directorul general al INCFC, Carmen Croitoru, a prezentat principalele obiective ale strategiei, care urmează să fie discutată pe parcursul conferinţei. Reuniunea include sesiuni ale căror tematici corespund obiectivelor strategice referitoare la creşterea consumului de cultură şi profesionalizarea managementului cultural, la nivel naţional.

În continuarea primei zile, va fi prezentată Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023 şi vor fi analizate strategii manageriale post-pandemice dedicate revenirii publicului în spaţiile culturale, invitaţii urmând să prezinte modul în care au răspuns provocărilor post-pandemice şi eventualelor schimbări survenite în relaţia cu publicul.

Totodată, sub egida conferinţei, va fi organizată, vineri, cea de-a doua ediţie a simpozionului Culturadata, manifestare ştiinţifică dedicată cercetărilor în management, marketing şi politici culturale, realizate de masteranzi şi doctoranzi în domeniu.

Strategia sectorială în domeniul culturii 2023 – 2030 defineşte traiectoria măsurilor şi a obiectivelor pe care ministerul de resort, ca autoritate centrală responsabilă, a decis să le adopte şi să le promoveze pentru a clarifica poziţia, rolul şi beneficiile Culturii pentru toate categoriile de beneficiari, precum şi rolul său decisiv în dezvoltarea socială şi economică.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului POCA „Viziune Strategică şi Coerentă pentru Sectorul Cultural”, realizat de către Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului şi INCFC.

Organizată anual de INCFC, începând cu anul 2014, Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali se defineşte ca o platformă de dialog şi schimburi de bune practici pentru manageri din instituţiile publice de cultură, specialişti în management şi antreprenoriat cultural şi reprezentanţi ai autorităţilor.