Dezinformarea practicată de Moscova

Câte atitudini putem observa, în jurul nostru, atunci când deschidem discuția despre agresiunea militară rusă în Ucraina? Majoritatea interlocutorilor sunt preocupați de continuarea confruntărilor militare pe Frontul de Est. Alții rămân indiferenți, ei fiind obișnuiți să își vadă doar de viețile lor, cu bucuriile cotidiene și nereușitele surmontabile. Dar mai există și aceia care văd evenimentele tragice din Ucraina în mod unilateral. Adică marcați de prejudecăți istorice, susținând indirect ceea ce mass-media din Moscova emite zilnic, adică o dezinformare bazată pe promovarea unor dorințe imperiale drept adevăruri chipurile imbatabile. Dar în asta se complace gospodin Vladimir Vladimirovici Putin. 

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

NU ȘOIGU L-A PĂCĂLIT PE PUTIN

Leonid Bershidsky, membru al echipei Bloomberg News Automation – cu traduceri în limba rusă ale romanelor  „1984” de George Orwell și „Procesul” de Franz Kafka – vine în arena publică susținând, nici mai mult, nici mai puțin, că Putin este acum înșelătorul-șef al Rusiei. O sintagmă relativ inspirată, deoarece țarul actual de la Kremlin recurge la minciuni publice din anul 1999, când a fost investit, pentru întâia oară, ca prim-ministru. 

Și partea deloc amuzantă este că unele redacții din comunitatea democrată internațională se lasă păcălite aidoma copiilor de grădiniță, încântați că li s-a oferit o bombonică roșie, dulce, de care nu se mai satură. 

Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării, a acuzat Ucraina de „terorism nuclear”, precizând că forțele ucrainene au bombardat centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie. Foto Kremlin.ru

O asemenea bombonică, evident expresia unei operațiuni psihologice de intoxicare a unor naivi occidentali, a fost aiureala cu căderea în dizgrație a ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, cel mai apropiat dintre colaboratorii președintelui rus, care, într-un anumit context viitor, ar putea contribui la îndepărtarea sa de la putere – dar asta este o altă poveste geopolitică. 

În primul rând trebuie reținut detaliul că nu Șoigu l-a păcălit pe Putin că în trei zile Kievul va fi cucerit de trupele ruse, conducerea ucraineană va demisiona sau va fugi, iar populația locală va avea numai flori și zâmbete pentru forța expediționară rusă. 

Cei care i-au prezentat situația din Ucraina ca una favorabilă înlocuirii conducerii pro-europene de la Kiev sunt experții din FSB- Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse-, care este principala agenție de securitate a Rusiei și principala agenție succesoare a KGB-ului Uniunii Sovietice; predescesorul său imediat fiind Serviciul Federal de Contrainformații, care a fost reorganizat în FSB, în 1995.

Dovadă că așa stau lucrurile este hotărârea ulterioară eșecului militar din nordul Ucrainei, prin care Putin a dispus ca în locul FSB să îi prezinte zilnic situația GRU-Direcția principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse-fostă Direcția Principală de Informații și cunoscută încă sub abrevierea anterioară GRU, adică agenția de informații militare străine a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse. 

Ofițeri ai GRU sunt amplasați la toate ambasadele rusești din străinătate, cu legendele tipice unor presupuși diplomați de carieră și sunt extrem de eficienți în culegerea de date privind securitatea națională a unui stat sau altul. 

Nu Șoigu, ci Statul Major al Armatei Ruse a oferit garanții că “armata profesionistă de bază a Rusiei va zdrobi rapid rezistența ucraineană și că Rusia deținea suficient armament ultramodern pentru a crea un efect de șoc și de uimire”.

Păi realitatea câmpului de luptă a dovedit că unitățile militare rusești trimise în Ucraina erau descompletate – având de pildă, la nivel de batalion, efective de 500 de militari, când oficial, pe statul de organizare trebuiau să fie 900 sau 1000 de combatanți bine instruiți -, unele subunități aveau în componență recruți, deși angajamentul oficial era că aceștia nu vor fi trimiși în luptă, iar nu puțini purtători de uniforme militare rusești proveneau din republici mai puțin ortodoxe, unde islamul părea a fi un reper al noii generații. 

Liderul cecen Ramzan Kadirov și armata sa nu i-au impresionat pe ruși prin felul în care luptă. Foto: Facebook

Per total, forța expediționară rusă, lăudată de unii că era compusă din două armate și un corp de armată s-a dovedit a fi un…fâs al generalilor ruși, în frunte cu Valery Vasilyevich Gerasimov, autorul doctrinei militare a Federației Ruse, unde se stipulează clar, de ani buni, că inamicul nr.1 al Rusiei este NATO – și aici nu este propagandă, ci un obiectiv strategic clar, oficial asumat de federația imperială răsăriteană. 

Afirmația că Putin nu se mai bazează pe Șoigu pentru informațiile din prima linie, preferând să aibă de-a face direct cu comandanții militari de la sol survine după aceea că prefera să fie în fața hărții cu generalul Gherasimov, pe timpul bătăliilor dure din Donbas, numai că un ziarist lucid ar fi trebuit să își pună întrebarea:  cine mai era în preajma lor?…

ÎN RĂZBOI NU SE SCHIMBĂ ROȚILE LOCOMOTIVEI DIN MERS

Putin este mai lucid decât unii dintre denigratorii săi, el fiind conștient că pe timpul unui război roțile locomotivei care asigură mersul înainte al echipei pe care o conduce de la Kremlin, nu se schimbă din mers, fie și pentru că deși teoretic nu îi place, practic de eșecul militar vizibil din Ucraina sunt vinovați toți cei implicați în pregătirea, dotarea și asigurarea logistică a zecilor de mii de militari ruși trimiși acolo, dintre care cel puțin 15.000 au fost uciși în lupte, iar 40.000 răniți, mai mult sau mai puțin grav, după cum preciza recent Pentagonul-Departamentul Apărării al SUA. 

Supervizarea, în luna august, de ministrul rus al Apărării, a expoziției simbolic denumită Armata 2022, pentru a încuraja vânzările de armament rusesc în lume, indică menținerea lui Serghei Șoigu la butoanele de comandă ale organismului militar rusesc, pentru că orice schimbare în executivul de la Moscova ar fi un semn de slăbiciune, interpretat ca atare în comunitatea euro-atlantică. 

„Câinele” luptător care a făcut furori în cadrul expoziției

La aceeași expoziție de armament, Putin a prezentat în culori trandafirii starea economiei ruse, în traducere liberă sancțiunile occidentale nu ar fi avut niciun succes, pe plan economic. Ceea ce, pentru orice observator obiectiv este o glumă bună de Radio Erevan și pentru că Banca Mondială vede o scădere a producției nominale cu 8,9%, iar aici este vorba de cifre, nu de lozinci. 

Probabil că dacă mâine ar fi o nouă echipă conducătoare la Moscova, aceasta ar recunoaște că Operațiunea Militară Specială, inițial ofensivă, a devenit acum mai degrabă defensivă și că starea economiei Federației Ruse impune folosirea bisturiului economic al șefului guvernului, pentru a menține o stabilitate mitraliată de adversitățile și interdicțiile internaționale, deloc puține sau infantile. 

PUTIN NU ESTE NICI BOLNAV, NICI DEZINFORMAT

Dar este evident că nu are încă o soluție, pentru a ieși din ambuscada geopolitică ucraineană, pe care singur a generat-o. 

Într-un stat polițienesc – nu militarizat, că dacă era așa, de multă vreme Ucraina era cucerită – precum Rusia, nimeni nu își permite să îl informeze greșit pe prezidentul de la Kremlin. 

Președintele Vladimir Putin și-a fixat un nou obiectiv: eliminarea enclavei antiruse. Foto: Kremlin.ru

Asta pentru că în concurența lor firească, multiplele servicii de informații rusești ar depista imediat sursa minciunii și pe autorii săi morali, cu consecințele de rigoare pentru aceștia, căderea vinovaților de la etaj, de la o fereastră, de pe un bloc, fiind metode cunoscute opiniei publice ruse. 

Chiar dacă la 7 octombrie Vladimir Putin va aniversa 70 de ani de viață, el este încă plin de vigoare – rod al antrenamentelor periodice pe tatami și al unei mentalități evident focalizată pe iluzia permanentă de victorie în stil sovietic. 

Departe de a fi un dictator îmbătrânit rămâne un președinte autoritar imprevizibil – o calitate de care se ține cont și la Beijing. 

Nu este o marionetă, dar știe să găsească marionetele utile, precum în Donbas, în zonele Herson și Zaporojie, iar anterior în Crimeea. 

Putin rămâne marele păpușar al Federației Ruse de azi – cea cu un teritoriu treptat extins spre fostele frontiere ale URSS. 

Aici nu este vorba de simple etichetări, conjuncturale, formulate din spatele graniței de est a NATO, unde sunt dispuși acum peste 40.000 de militari aliați, a căror coloană vertebrală reală o constituie trupele americane – peste 100.000 de militari ai SUA fiind acum în arealul comunității democratice europene. 

Este vorba de determinarea lui Putin de a prezenta audienței sale ruse viziunea lui asupra prezentului mai degrabă cenușiu, decât luminat de mari speranțe. 

ÎNCREMENIȚI ÎN MENTALITATEA EPOCII STALINISTE

Faptul că președintele Rusiei le-a ținut elevilor olimpici din mai multe domenii – cultură, artă, știință, sport – o lecție deschisă, nu înseamnă că a făcut altceva decât să prezinte punctul său de vedere dogmatic, amendabil, rupt intenționat de realitatea dură a Frontului de Est, din Ucraina. 

Nimic mai facil decât să amăgești copiii ruși spunându-le că războiul a fost declanșat de Ucraina în 2014 (!!!) și că acum soldații ruși „își dau viața pentru Rusia și pentru oamenii care trăiesc în Donbas”. Serios?

Las la o parte minciuna cu cine a declanșat confruntarea militară din Ucraina, dar nu pot să nu mă întreb ce caută acum trupele ruse în sudul statului ucrainean? 

Doar acela care le-a trimis acolo a afirmat că luptă pentru locuitorii din Donbas, un areal geografic situat în estul entității statale conduse de la Kiev!!!

„Enclava  antirusă” din Ucraina, care ameninţă Rusia, este o altă gogomănie scoasă ca iepurașul alb din jobenul nr.1 de la Kremlin.

Desigur, autoritățile de la Kiev greșesc și acum, prin menținerea legii care impune minorităților învățământul derulat numai în limba ucraineană, dar acest naționalism ucrainean este o reacție la anii de prezență a Ucrainei în componența URSS, când tonul la muzica politicii interne din spațiul sovietic era dat doar de la Moscova, evident că numai în limba rusă. 

Relativ neatent la efectele afirmațiilor sale, Putin le-a spus copiilor aduși să îl asculte cu evlavie – că de încântare nu putea fi vorba – că Ucraina nu a existat niciodată ca stat înainte de crearea URSS şi că regimul comunist a creat Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, căreia i-a transferat vaste teritorii ancestrale ruseşti. 

Nici entitatea inventată manu militari între Prut și Nistru nu a existat ca statalitate în perioada interbelică, înainte de formarea URSS, dar acum Moscova tot atenționează Chișinăul să nu schimbe statutul trupelor rusești de ocupație din Transnistria. 

Vladimir Putin a ținut o lecție de istorie elevilor olimpici, insistând asupra faptului că Ucraina nu a existat niciodată ca stat înainte de crearea URSS şi că regimul comunist a creat Republica Sovietică Socialistă Ucraineană, căreia i-a transferat vaste teritorii ancestrale ruseşti Foto: Kremlin.ru

Cred că meritau filmați ochii lui Putin atunci când vorbea copiilor de convingerea sa, aceea că locuitorii din Donbas nu-şi doreau apartenența la Ucraina sovietică -, ca și cum republica respectivă era altfel decât celelalte subdiviziuni ale defunctei Uniuni Sovietice. 

Vladimir Vladimirovici, ca și clica sa de seniori ruși încremeniți în mentalitatea epocii staliniste, rescrie istoria recentă considerând fuga în Rusia a fostului președinte Viktor Ianukovici un efect al loviturii de stat, efectuată în anul 2014,  pentru că locuitorii din Donețk, Lugansk, Crimeea – în orice caz, o mare parte dintre ei, afirma concesiv Putin – nu au vrut să recunoască rezultatele acestei lovituri. 

În traducere liberă, regimul persistent la Moscova nu agrea ideea desprinderii unei foste republici sovietice socialiste de sfera de influență a Moscovei.

LECȚIE PURĂ DE NAZISM 

Este o lecție pură de nazism renăscut seninătatea cu care Führer-ul Putin a afirmat  că scopul Rusiei este să încheie războiul pe care autoritățile de la Kiev l-au declanșat împotriva acestor oameni în urmă cu opt ani. 

A uitat să spună la ce granițe, cu ce condiții și mai ales…când?

Tristețea  aparentă a lui Vladimir Putin că elevii ucraineni  nu știau că există un pod al Crimeei, cel construit din ordinul prezidentului rus, este un tertip de doi bani.

Unul cu care poate păcăli opinia publică lacrimogenă rusă, nu și pe observatorii cerebrali din comunitatea democratică euro-atlantică. 

Cât despre remarca, evident amară, că aceiași elevi ucraineni nu știau nici măcar că Ucraina și Rusia au fost parte a unui singur stat – Uniunea Sovietică ( din fericire decedat!), aceasta nu este decât expresia voitei neaceptări a lumii diferite a anului 2022, față de de aceea existentă la  24 august 1991, când Ucraina și-a declarat independența față de URSS. 

Ar mai fi două elemente ce țin de dezinformarea rusă. 

DE LA IMPRUDENȚA LUI LAVROV LA ISTERIA MARIEI ZAHAROVA

Primul este atenționarea Republicii Moldova de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cu privire la respectarea minorității ruse, din această entitate europeană și a păstrării statutului actual, practic ilegal, al Transnistriei. 

Gospodin Lavrov ar trebui să fie mai prudent, pentru că în cazul unei imprudențe strategice va exista, spre surpriza sa și a celui care îl conduce, de la Kremlin, un răspuns euro-atlantic fără echivoc.

Al doilea element? Obrăznicia purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, mereu pusa pe harță geopolitică Maria Zaharova. 

Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al MAE rus, întrebată despre situația de la centrala nucleară Zaporojie, a declarat că „radiația n-are nevoie de o viză” pentru a trece granițele. Foto: mid.ru

Oare această ființă știa cu cine se certa, atunci când  a invitat Bucureştiul să recunoască public că trimite arme Kievului şi să nu se mai ascundă după generalităţi de tipul „asistenţă umanitară”?

Păi dacă este atât de curioasă, atunci este cazul ca Maria Zaharova să depășească mentalitatea sa sovietică, din ultima conflagrație mondială, când Moscova trata România  ca pe un preș insignifiant, să înțeleagă și să accepte că România este parte a NATO, nu mai este singură în fața crivățului politic răsăritean și dacă tot face pe naiva să se adreseze purtătoarei de cuvânt a Alianței Nord-Atlantice, românca Oana Lungescu, care o să îi explice deciziile Summitului de la Madrid, pe care toate țările membre le respectă în părțile care le privesc. 

România nu are ce explicații să dea Moscovei! 

Dacă Ministerul rus de Externe are neliniști geopoltice să sune Serghei Lavrov la sediul Alianței Nord-Atlantice, că tot nu mai are Rusia reprezentant diplomatic în ceea ce era cândva Consiliul NATO-Rusia. 

Probabil că va fi sfătuit să sune la Mons, la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, unde Christopher Gerard Cavoli, general al Armatei Statelor Unite, acționează în calitate și de comandant al Comandamentului European al Statelor Unite de la 1 iulie 2022 și de comandant suprem al aliaților în Europa, din 4 iulie 2022.

De ce să sune Lavrov la Cavoli?

Cavoli vorbește perfect limba rusă, prețuiește cultura poporului rus și poate să îi reamintească ministrului Lavrov că NATO are obiective strategice strict defensive, nicidecum ofensive, imperiale, precum Federația Rusă.