O redută extrem de importantă în lupta împotriva noului coronavirus este industria farmaceutică, o industrie ignorată ani la rândul de cei care au ocupat, vremelnic, înaltele fotolii ale arhitecturii statale.
Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iași, a declarat pentru Q Magazine că ar trebui să învățăm să avem o latură strategică a economiei naționale. În sprijinul afirmației directorului Ioan Nani vine chiar reacția țărilor UE care a reacționat individual și nu comunitar, așa cum poate ne-am fi așteptat.
Pandemia de coronavirus, implicit starea de urgență, au bulversat viața noastră a tuturor. Conduceți una dintre cele mai importante fabrici de medicamente din țară. Lucrați la capacitate maximă sau ați redus motoarele?
De o lună de zile pot spune că ne-am planificat activitatea destul de laborios. Acum ne aflăm în scenariul 2, scenariu în care lucrăm doar cu trei din cele 5 capacități de producție. Practic, în acest moment, producem în special medicamente pentru sistemul de sănătate din România.
Ați renunțat la comenzile pentru export?
Este firesc să asigurăm internul mai întâi. Dar, am pregătit exporturile, urmează să le livrăm, expediția s-a îngreunat mult. Tocmai din acest considerent am redus motoarele, fără să pun în pericol comenzile pe care le-am avut până acum.
Dar și în sens invers lucrurile merg la fel de greoi. Bănuiesc că materiile prime le importați. Există riscul unor sincope în producția de medicamente?
Începutul acesta de an ne-a găsit cu stocuri pentru prima jumătate de an. Așa că producem din aceste stocuri fără să avem disfuncționalități deocamdată. Există premisa ca pentru semestrul doi să fie anumite sincope, dar rugăm pe fiecare partener pe care-l avem să ne semnaleze din timp dacă vor avea posibilități mai reduse de a furniza materialele. Până acum, nu am constatat la partenerii tradiționali, cu care lucrăm de peste 20-25 de ani, să refuze sau să spună că vor avea sincope în distribuție.
În perioada aceasta v-ați confruntat cu o supra-cerere de medicamente?
A fost o tendința de creștere de creare a unor stocuri în distribuție și la spitale.Tendința se diminuează de la o zi la alta. Intrăm într-o stare de normalitate, încetul cu încetul. Mai greu va fi însă să lucrăm cu reprezentanții medicali, cu cei care lucrau efectiv în teren pe care i-am retras acum. Lucrează de acasă, online, procedăm la tele-selling tocmai pentru că avem convingerea că populația nu va mai continua să-și facă stocuri masive de medicamente în mod haotic. Se va convinge că nu le va ajuta la nimic să creeze stocuri acasă. Este de așteptat ca în luna aprilie, spre final, să fie multă panică și atunci suntem organizați ca în perioada respectivă să facem față la livrări însă pentru farmacii, în general.
Din câte știu, ați trimis și Institutului Matei Balș o serie de medicamente…
Da, am încercat Am încercat să trimitem către principalele centre de anti-infecțioase toate produsele noastre. Noi am asigurat în depozitele regionale ale celor 5-6 distribuitori cu care lucrăm stocuri suficiente pentru ca zonal să existe posibilitatea de transport rapid la fiecare spital din țară.
Ce medicamente ați trimis?
Toate produsele care se bazează pe penicilină, derivate ale penicilinei, cefalosporine, în general antibacteriene cu spectrul larg de acțiune pentru că ele se folosesc ca tratamente asociative în perioada asta, cunoscut fiind faptul că în general vârstnicii sunt cei care contractează mai des virusul ăsta și, firesc, au paletă mai largă de boli cu care se confruntă.
Există posibilitatea ca Antibiotice să creeze o linie specială de producție pentru medicamentele aflate în protocolul de tratament pentru pacienții cu Covid 19?
Ce vedem acum că circulă prin aceste protocoale sunt de fapt o serie de studii observaționale ale colectivităților de medici care tratează COVID 19. L-au tratat la început în China, apoi în Lombardia, prin Spania, Franța, Germania. Aceste colectivități de medici corespondează între ele prin intermediul OMS-ului făcând schimb de experiență. Până acum se vede că anumite antivirale, care de regulă erau folosite în tratamentul HIV SIDA, par să stimuleze cel mai bine lupta organismului ca să-și creeze mecanisme de apărare pentru acest virus. Aceste medicamente din protocoale nu sunt medicamente care să trateze Covid 19. Ele, repet, ajută la crearea de stimuli de creștere a imunității organismului. Pe măsură ce va trece acest necaz, comunitățile internaționale de profesioniști își vor pune problema realizării unor medicamente cu adevărat folositoare în asemenea pandemii. Pe lângă faptul că trebuie să se ajungă la un vaccin, pentru că este singurul care vine să particularizeze tratamentul împotriva acestui virus care de fiecare dată se comportă altfel. Părerea mea este că, în timp, printr-un efort național, printr-o agenție națională, strategică, să se stabilească ca anumite tratamente să fie realizate de anumiți producători si să existe în stocuri de siguranță. Trebuie să învățăm din această experiență. Au fost mai multe pandemii în ultimele decenii: gripa aviară, gripa porcină. A mai fost și explozia reactorului de la Fukushima care a creat suficientă emoție din cauza norilor radioactivi care s-au deplasat atunci pe suprafețe mari în atmosferă. Atunci, în regim de urgență, s-a vrut producția de iodură de potasiu pentru România. Am reușit să producem, dar dacă a trecut Fukushima, a trecut și dorința autorităților de a mai avea stocurile alea de siguranță. Ele nu pot fi produse în mod curent deoarece nu se consumă foarte mult. Se consumă doar atunci când există asemenea riscuri. Repet, trebuie create stocuri strategice, stocuri de siguranță.
Înțeleg că militați pentru ca industria farmaceutică să fie considerată industrie strategică.
De acum încolo cred că s-a învățat că trebuie să discutăm despre anumite ramuri strategice ale unei economii naționale. Producția de alimente, producția pentru sănătate sunt strategice peste tot în lume. Ar trebui să se stabilească ramurile industriale care să se dezvolte și cu o latură strategică. Și americanii, și țările vest-europene au industrii strategice. Uitați-vă, ultima lună ne-a arătat că pe primul loc nu a fost reacția comunitară, ci reacția individuală a fiecărei țări de a găsi imediat în interiorul ei mecanisme de apărare. Abia acum ne revenim și căutăm în UE ajutor prin fonduri europene.
Cred că ar trebui ca toți cei care au producție pe teritoriul României, fie că-s naționali sau internaționali, să fie capacitați într-un sistem strategic de ajutorare a țării, și cu fonduri special prevăzute de la buget să participe la programe de strategie națională, decontându-se în mod firesc aceste lucruri în interes național. Dacă ne uităm la SUA, sau la China vom constata că au viteză mare de reacție tocmai pentru că pun accentul pe cercetare, indiferent de domeniu. Bugetele de apărare ale SUA cuprind și bugetele pentru cercetare, care este fundamentală, inovativă, se face prin intermediul marilor companii.
Despre pandemia de coronavirus se vorbește mult, se emit păreri mai mult sau mai puțin argumentate. Sunt unii care spun că e mai multă isterie decât pandemie. Dumneavoastră ce credeți?
Mă consider un om cu picioarele pe pământ. Este un subiect complicat pentru toată omenirea. E clar că este pandemie atâta timp cât numărul de cazuri a depășit o notă obișnuită, se manifestă într-un număr mare de țări, virulența este puternică. Indiferent de ce părere avem, trebuie să recunoaștem că sunt câteva zeci de mii de morți la nivel mondial. Această pandemie nu este gestionată în condiții de siguranță pentru că nu am fost învățați să gestionăm așa ceva. Dar sunt convins că ne vom disciplina după această experiență nefericită.















































