Elie Wiesel, comemorat de Ziua Holocaustului

De Ziua Holocaustului, zi în care sunt comemorate victimele celui mai negru episod din istoria europeană a secolului al XX-lea, Primăria Capitalei, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, a organizat ceremonia de dezvelire a bustului lui Elie Wiesel, un „adevărat mesager al Umanității”.

Bucuresti Centenar Proiect Primaria Capitalei prin AMPT

În micuța Piață Elie Wiesel, situată la intersecția străzilor Sofia și Emile Zola, cei prezenți – oficiali ai administrației locale, invitați, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, curioși, tineri și mai puțin tineri – au rememorat viața celui care a devenit un simbol al toleranței, un luptător pentru pace și umanitate.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, l-a omagiat pe Elie Wiesel pe care l-a numit „un luptător pentru pace, pentru umanitate, pentru toleranţă, pentru iubire, bună înţelegere între oameni”.

„Cred că tot ceea ce ne-a lăsat ca moştenire, şi mă refer aici la valori şi la inspiraţie, Elie Wiesel, despre care vorbim, astăzi, este valabil în fiecare clipă şi poate, mai actual ca niciodată, în această perioadă. Şi încerc o parafrază din Elie Wiesel. Dumnezeu nu a lăsat oamenilor pacea pe pământ ca un dar, ci este de datoria noastră, a oamenilor, să-i facem un dar lui Dumnezeu menţinând pacea. Vă doresc să aveţi cu toţii pace în suflet, iubire, înţelegere şi multă toleranţă”, a spus Gabriela Firea.

În discursul său, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a spus  că Elie Wiesel reprezintă „expresia pură a idealurilor la care aspirăm”.

„Elie Wiesel reprezintă expresia pură a idealurilor la care aspirăm: apărarea celor vulnerabili în faţa celor răi, curajul de a vorbi liber chiar dacă ceilalţi nu o fac şi viziunea unei lumi care îi întâmpină cu bucurie pe ceilalţi. Să luăm exemplu de la el şi valorile sale în clipele grele şi să lucrăm împreună pentru a permite toleranţei şi acceptării să continue să se răspândească şi să se dezvolte peste tot în lume. Elie Wiesel nu a fost doar un erou român sau un erou evreu, ci a fost un erou pentru toţi cei care au servit drept exemplu pentru bunătatea universală a spiritului uman. În timp ce oamenii evoluează şi lumea se schimbă, iar politica şi societatea se împletesc în această metropolă aglomerată, această statuie va rămâne neclintită, un memento permanent despre valorile lui Elie Wiesel. Nu ar trebui să existe niciun dubiu că aceste valori trebuie să fie de referinţă într-un viitor întunecat, aşa cum au fost şi în trecut. Nu avem voie să ne predăm în faţa apatiei, nu trebuie să lăsăm garda jos, nu trebuie să ne supunem forţelor urii şi intoleranţei. În schimb, trebuie să fim fermi şi să îmbrăţişăm valorile reprezentate de Elie Wiesel, pentru a garanta evoluţie istoriei într-un sens pozitiv”, a spus Klemm.

Tamar Samash, ambasadoarea statului Israel la București, a reamintit jurământul făcut de Elie Wiesel înainte să devină faimos prin literatura sa: „Întotdeauna când o fiinţă umană va fi persecutată, nu voi tăcea”.

De asemenea, Tamar Samash a dezvăluit celor prezenți care a fost răspunsul lui Wiesel la întrebarea cum de a permis Dumnezeu să aibă loc Holocaustul.

„A încercat să răspundă: Dumnezeu este prezent. El a fost mereu prezent. Chiar şi în timpul războiului, chiar şi în timpul nopţii. Ceea ce a fost o problemă. Eu mă luptam împotriva lui Dumnezeu. Mereu mă lupt cu Dumnezeu, însă înăuntrul credinţei. Tocmai pentru că Dumnezeu e aici am eu o problemă. Dacă ar fi avut loc un divorţ, o separare completă între mine şi Dumnezeu, nu ar fi fost nicio problemă. Relaţia mea cu Dumnezeu e o întrebare. Eu îl contest pe el, uneori răspunde şi nu-l aud. Alteori nu-mi răspunde şi contest tăcerea. Cumva nu şi-a pierdut niciodată credinţa în totalitate, deşi s-a simţit trădat de acest Dumnezeu căruia şi-a dedicat zilele şi nopţile. La întrebarea fiicei mele Cum de crezi încă?, acesta a răspuns: Pot fi evreu cu sau împotriva lui Dumnezeu. Dar nu pot fi evreu fără Dumnezeu. Tatăl meu a fost credincios, bunicul meu a fost credincios, tatăl lui de asemenea, şamd. Cum aş putea eu să rup acest lanţ? Elie Wiesel ne-a părăsit acum doi ani. El păstra memoria Holocaustului pentru toată omenirea. Acum noi trebuie să ducem mai departe moştenirea sa”, a afirmat Tamar Samash.

---

Elie Wiesel a fost un romancier american născut în 1928, la Sighet, în Maramureș. Trăind într-o comunitate hasidică mică, Wiesel și familia au fost deportați în 1944 la Auschwitz și apoi la Buchenwald; părinții și sora lui au fost uciși. Întreaga operă reflectă experiența sa de supraviețuitor al Holocaustului și încercarea de a rezolva problema etică referitoare la cum a fost posibil și ce relevă aceasta despre natura umană. Opera sa include Noaptea (1958), Un cerșetor în Ierusalim (1968), Testamentul (1980) și Cei uitați (1989). Este un celebru conferențiar; în 1986 a primit Premiul Nobel pentru Pace, pentru condamnarea fermă a violenței, urii și opresiunii. 

Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, a citit un mesaj venit din partea fiului lui Elie Wiesel, Elisha, care nu a putut fi prezent la ceremonia dedicată omagierii tatălui său.

„România să fie cunoscută drept ţara unde străinii sunt întâmpinaţi cu căldură şi primesc refugiul, pentru că astfel patrimoniul naţional se va îmbogăţi”.

Bustul amplasat în Piața Elie Wiesel, donat Primăriei Municipiului Bucureşti de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, a fost realizat de sculptorul american Marc Mellon, prezent la ceremonia de dezvelire a monumentului de for public.

Cu această ocazie, Mellon i-a îndemnat pe cei prezenți să păstreze memoria acestei personalități universale pentru ca toți să înțeleagă că „genocidul se poate întâmpla nu doar pentru o singură naţiune, ci pentru oricare alta, pentru că numai aşa vom avea şanse mai mari de a instaura pacea pe pământ”.

„Vă rog, să-i aduceţi aici nu doar pe membri familiei dumneavoastră, ci şi vecinii şi prietenii, să aduceţi copii de şcoală. Ei trebuie să înţeleagă că toţi ne gândim la aceeaşi planetă şi că genocidul se poate întâmpla nu doar pentru o singură naţiune, ci pentru oricare alta, pentru că numai aşa vom avea şanse mai mari de a instaura pacea pe pământ”, a spus Marc Mellon.