Generația Z: Jumătate dintre adolescenții americani sunt online „aproape permanent”. 61% ar renunța la dreptul de a vota, dar nu la TikTok

Când citim studii și rapoarte sociologice publicate de diferite think tank-uri trebuie să fim conștienți că ele nu sunt simple constatări făcute de la distanță, ci oferă premisele unor intervenții sau constată rezultatele unor intervenții. Sunt instrumente de inginerie socială.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

ONLINE „APROAPE PERMANENT”

Primele studii și anchete sociologice au fost făcute în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX pe societăți mai vechi decât sociologia. Noua știință studia societăți arhaice, lumea țărănească a Europei sau lumea „primitivilor” din colonii. Astăzi, studiile sociologice se fac pe societăți modelate, în bună măsură, de ingineria socială. Sunt societăți mai noi decât sociologia.

Generația Z, a celor născuți în perioada 1995-2012, este, în bună măsură, generația ecranelor și a  tastelor, crescută de rețelele sociale. E cea mai microinginerizată generație de până acum. Până și identitatea ei – generația „nativilor digital” – e un brand publicitar născocit în 2001 de Marc Prensky, fost director de marketing pe Wall Street, unde a pus la punct programe de antrenare a agenților de bursă prin jocuri pe calculator. În 1999, și-a înființat propria lui firmă și a transferat conceptul „gamificării” de la training-ul corporat la educarea copiilor.

Cea mai puțin studioasă generație e cea mai studiată de experți. E rodul lor, în bună măsură. O generație scoasă la imprimanta 3D a sistemului global de comunicare și control.

Aproape jumătate din adolescenții americani declară că sunt online „aproape permanent”, în vreme ce un sfert din ei declară că stau mai mult de 10 ore pe zi pe mobil. Prin urmare, Gen Z poartă amprenta lumii digitale.

Un studiu din august 2023 arată că 79% din adulții generației Z din S.U.A. se simt singuri. Un alt studiu ne descoperă faptul că 61% din adolescenții americani declară că mai degrabă ar renunța la dreptul la vot decât să renunțe la accesul la TikTok.

Fluxul de informații și imagini este mai important pentru Gen Z decât  posibilitatea de a influența în mod democratic mersul lucrurilor.

Poate acest fapt se întâmplă din cauză că mediul digital erodează procesul democratic punând stavile dreptului de liberă exprimare și liberă audiere de opinii divergente. Poate că acest fapt se întâmplă din cauza universului digital în care au fost siliți să funcționeze încă de mici, lucru indicat și de faptul că 30% din americanii sub 30 de ani consideră că guvernul ar trebui să instaleze camere de luat vederi în toate locuințele pentru a reduce criminalitatea.

Peste 50% din membrii adulți ai Gen Z din S.U.A. nu își permit să-și cumpere o casă și locuiesc cu părinții. Un alt studiu arată că 42% din membrii Gen Z din S.U.A. au fost diagnosticați cu o boală psihică, 39% merg la terapist o dată pe săptămână și 57% sunt sub medicație psihiatrică regulată.

Parcurgând aceste date, înțelegi la modul cel mai întunecat cu putință faptul că generația numită de firma de consultanță McKinsey „a adevăraților nativi digital” e considerată de un raport al Bank of America „cea mai disruptivă generație din toate timpurile”, a cărei intrare în câmpul muncii „va forța celelalte generații să se adapteze la ea, nu viceversa”. E, acesta, un semn de putere sau de slăbiciune?

FĂRĂ VIOLENȚĂ

Ce înseamnă, de exemplu, faptul că Gen Z este mai puțin radicală decât se credea în privința îmbrățișării anumitor idoli ai elitei progresiste cum ar fi „încălzirea globală”?

Subiectul este unul preluat deja de mass media dominante și transformat în pretext pentru noi măsuri care restrâng libertatea personală și periclitează siguranța energetică și alimentară. Violența împotriva operelor de artă – la care se recurge fie în numele luptei împotriva discriminării rasiale, fie în numele luptei împotriva „rasismului climateric” –, impunerea cu forța a unor așa-zise surse de energie verde, cum ar fi fermele eoliene, a mașinilor electrice, acapararea terenurilor agricole de ferme cu panouri fotovoltaice, agresiunea la adresa surselor de hrană și energie convenționale, încurajarea eco-terorismului, toate schițează un scenariu anarho-tiranic, menit nu a rezolva o problemă reală, ci a manipula opinia publică și a oferi premisele unui control despotic al populației.

Or, conform unui recent studiu Statista, cea mai mare parte a  membrilor Gen Z preferă să lupte pentru mediu nu prin nesupunere civică, acțiuni ilegale/violente sau boicotarea companiilor care nu sunt „verzi”, ci luând parte la proteste pașnice, participând la activități de conservare a mediului și cerând să fie pedepsite firmele care încalcă legea.

E această atitudine o întoarcere cu fața către normalitate dătătoare de speranțe? E semnul unei generații atât de naive încât e convinsă că elita, „cineva acolo sus”, o monitorizează iubitor și îi va rezolva toate problemele?

Nu este exclus ca din supa primordială a acestei generații abulice și căutând susținere emoțională să se nască facțiuni de un radicalism feroce. Pentru că asta se întâmplă atunci când viața de zi cu zi nu mai e centrată pe nimic cu greutate ontologică, ci doar pe suprafețe în permanentă schimbare.