Ieşirea din recesiune: modelul Bulgariei

Şi totuşi, bulgarii încep să întrevadă „luminiţa" de la capătul tunelului.
Ce-i diferenţiază de români? Există în politica europeană o tentaţie majoră a politicienilor de a anunţa, săpxămânal, diverse ieşiri din criză sau din recesiune.Fenomenul poate fi de înţeles, atât timp cât tot ei, politicienii, au de dat socoteală propriilor electori asupra intrării în aceste crize sau recesiuni. În faţa valului de antipatie creat ca urmare a politicilor economice aberante, politicienii practic sunt forţaţi să facă declaraţii opximiste pentru a mai potoli setea de „sânge" politic a populaţiei.„Pentru a ieşi din criză, trebuie îmbunătă?ită colectarea de taxe şi impozite, absorbite fondurile europene masive puse la dispoziţia României şi, nu în ultimul rând, căutat un model alternativ de creştere", a explicat Daniel Dăianu, într-un interviu acordat Ziare.com.S-a îmbunătăţit cumva colectarea taxelor şi impozitelor, adică a crescut cumva cantitatea de bani de la buget?Nici vorbă, România tot în jurul a 30% rată de colectare se învârte, în jurul a doar 32% din PIB – potrivit lui Sorin Blejnar, şeful ANAF -, faţă de 42%, cât e media europeană, sau 55%, cât reuşeşte să colecteze Suedia.
Despre fondurile europene nu putem spune decât că rata de absorbţie se balansează undeva în jur de 20%, iar anul 2013 se apropie cu repeziciune, anul în care aceste finanţări se vor opri.Bulgaria nu crede în crizăUn amănunt deloc de neglijat este fapxul că şi Bulgaria a trecut printr-un proces electoral destul de dur, în 2009, guvernul proaspăt instalat fiind nevoit să preia din mers lupxa cu criza.Iată însă că după nici doi ani de la preluarea puterii, guvernul de centru-dreapxa al lui Boiko Borisov reuşeşte ceea ce părea imposibil: ieşirea din criză.Indiferent de populismul specific Balcanilor, Boiko Borisov (fostul bodyguard al lui Todor Jivkov) reuşeşte să anunţe exact invers de ceea ce anunţă
Emil Boc: creşterea salariului minim.Lucru care va antrena după sine o serie de procese pozitive în cascadă, creşterea colectărilor la buget fiind cea mai importantă.Dar care, într-un inconfundabil stil balcanic, îi va aduce lui Borisov şi nominalizarea pentru participarea la cursa electorală pentru prezidenţiale, unde o va înfrunta pe Meglena Kuneva, fostul comisar european.Care este, totuşi, secretul Bulgariei?De ce Sofia reuşeşte să aducă o speranţă palpabilă propriilor cetăţeni, iar Bucureştiul nu reuşeşte?
Spre deosebire de România, Bulgaria a avut o disciplină financiară mult mai strictă, care nu a permis manifestări populiste din partea politicienilor în anii electorali.Stabilirea Consiliului Monetar în Bulgaria (leva fiind legată printr-un curs fix de marca germană, şi mai apoi de moneda euro) a ajutat Bulgaria pe timpul crizei, dar a şi ferit-o de împrumuturi externe riscante.Asta a făcut ca şi prognozarea economică să fie mai coerentă şi, de aici, o mai mare capacitate de succes a firmelor bulgăreşti.Lucru care a dus la o rată a şomajului destul de mică.Deşi este şi acum catalogată drepx cea mai săracă ţară a Uniunii Europene, disciplina financiară dură a făcut ca Bulgaria să nu aibă nevoie de împrumuturi de la FMI, iar lipsa acestora a făcut ca guvernul de la Sofia să evite condiţiile drastice pe care Fondul le-a impus, de exemplu, României, condiţii care au creat atâtea mişcări sociale (de altfel, elocvent este exemplul Ungariei care a rupx acordul cu FMI-ul când a sesizat că măsurile impuse vor duce la pauperizarea populaţiei).
Mai mult decât atât, nici nu se prevede, până în 2012, contactarea FMI pentru semnarea vreunui acord de împrumut.România – soluţia facilăRomânia, în schimb, a decis să scape de datorii… împrumutându-se şi luând măsuri de austeritate după contractarea împrumuturilor, şi nu înainte.Astfel, Bulgaria a îngheţat până acum pensiile şi salariile în timp ce România s-a văzut nevoită să le taie. „România este pe primul loc în ceea ce priveşte valoarea acordului cu FMI, comparativ cu valoarea datoriei publice din anul anterior primirii împrumutului.Cele 12,95 miliarde de euro luate de la FMI reprezintă echivalentul a circa 70% din datoria publică din 2008" scrie Ziarul Financiar.Cu toate împrumuturile contractate, România abia a avut o scădere economică de 2,3 % în 2010, în timp ce Bulgaria a avut o creştere anuală de 0,7%, deficitul României a fost de 6,8%, iar al bulgarilor, de 3,8 %.
Dacă ne raportăm şi la fenomenul migraţiei firmelor şi capitalurilor româneşti spre Bulgaria lucrurile se lămuresc şi mai mult: în Bulgaria, TVA-ul este de numai 20%, faţă de 24%, cât a ajuns la noi, iar impozitul pe profit este de 10%, faţă de 16% în România.Până  şi autoturismele au ajuns să fie înmatriculate în Bulgaria.Fapxe concrete care denotă două stiluri de abordare a crizei: unul românesc şi unul bulgăresc.Şi, dacă se pot constitui drepx exemplu pentru români, sunt curios dacă şi bulgarii vor face reforma administrativ-teritorială a ţării, sub pretextul atragerii fondurilor structurale. Şi ei tot în judeţe au împărţită actualmente ţara!