În Argeș, campanie de strângere semnături pentru referendum privind cazarea imigranților

Până la mijlocul acestui an, în municipiul din Argeș, ar urma să fie finalizat centrul de cazare care va fi stabilit în fostul sediu al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi, desfiinţat în anul 2011. Capacitatea centrului este de 400 de persoane. La Câmpulung ar urma să primească refugiaţi care vor fi transferaţi în România din Grecia şi Italia, în marea lor majoritate musulmani sirieni.

“Sigur, rezultatul acestui referendum nu va fi obligatoriu de pus în practică, dar eu, dacă aș fi primar – și cred că oricine va fi primar ar avea această presiune și responsabilitate – aș face orice ca să determin autoritățile centrale să respecte poziția locuitorilor din municipiul Câmpulung. În Slovacia de exemplu, au fost multe localități unde autoritățile centrale nu au putut aduce refugiați pentru că s-au lovit de refuzul majorității locuitorilor de acolo.
Nu vrem să tragem foloase electorale folosindu-ne de acest subiect, vreau să atragem atenția asupra lui și mai ales, să ascultăm și vocea poporului. Poporul este suveran nu doar când pune ștampila pe buletinul de vot. Este suveran și atunci când decide într-o problemă de mare interes pentru localitatea, județul sau țara sa. Din păcate, la nivelul Câmpulungului este o nesfârșită luptă pentru cine să îl conducă, iar pentru administrația de la București nu contăm.
Niciunul din actualii miniștri nu a venit în Câmpulung. Cred că au aflat de noi în momentul în care au pus un bold pe hartă în dreptul orașului nostru și au spus: mai trimitem și aici vreo 400!
Vreau să subliniez că nu suntem nici împotrivă, nici în favoarea aducerii aici a imigranților. Cred că prin acest demers pe care îl facem, atât autoritățile locale, cât și locuitorii din Câmpulung, vor avea măcar ocazia să se informeze corect. Am înțeles că imigranții care ar urma să fie aduși aici vor avea regim semi-deschis, vor putea să se plimbe prin Câmpulung oricând cu un bilet de voie.
După ce am văzut cu toții ce s-a întâmplat la Koln sau în alte orașe mari, unde femeile au fost atacate, jefuite și agresate sexual, eu, ca tată de fată și ca soț, nu îmi doresc sub nicio formă să îmi supun familia la un astfel de risc de securitate.

Desigur că vorbim și despre implicații sociale, culturale și economice. Guvernanții nu au venit investit în locuri de muncă în Câmpulung, dar ne trimit imigranți. După ce că am ajuns într-o situație aproape disperată cu locurile de muncă, cumva, trebuie să acoperim și necesitățile acelor familii de refugiați”, a afirmat Sergiu Cicu, președintele ALDE Câmpulung.
României îi revin, în primă fază, 2.475 de refugiaţi din Grecia şi Italia, plus o parte din cei aproape 60.000 de imigranţi ajunşi în Europa, dar nerepartizaţi, putându-se ajunge la un total de aproape 4.500 de persoane. Pentru fiecare refugiat vom primi de la Uniunea Europeană câte 6.000 de euro, statul român asigurând fiecărui refugiat 1.117 lei lunar, în sezonul cald, respectiv 1.185 lei, în sezonul rece, sumă mai mare decât pensia medie în România, conform ministrului Petre Tobă.