Iohannis: Vă asigur că România a fost, este și va rămâne aproape de Franța și Germania

Preşedintele Klaus Iohannis a participat la Aachen la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare şi integrare franco-german, la invitaţia cancelarului Angela Merkel şi a preşedintelui francez, Emmanuel Macron.

Citeşte şi: Fără lideri la reuniunea elitelor de la Davos

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menţionată de preşedintele Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat „Iniţiativă pentru Europa”, din septembrie 2017. Ulterior, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Emmanuel Macron au anunţat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declaraţie comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee de către preşedintele Charles de Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat şi instituţionalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen îşi propune să completeze Tratatul de la Elysee, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergenţe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relaţiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI. Tratatul care se va semna la Aachen va întări legăturile dintre Germania şi Franţa, mai ales în domeniile economic, al politicii externe şi de securitate, educaţiei şi culturii, cercetării şi tehnologiei, schimbărilor climatice şi mediului, precum şi în materie de cooperare transfrontalieră şi la nivelul societăţii civile. Cele două ţări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securităţii şi prosperităţii cetăţenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite şi democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state îşi exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania şi Franţa aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generaţie în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

Cu acest prilej, președintele României a susținut un discurs pe care vi-l prezentăm în continuare.

„Doamnă Cancelar Angela Merkel, dragă Angela,

Domnule Preşedinte Emmanuel Macron, dragă Emmanuel,

Domnule Președinte al Consiliului European Donald Tusk

 Domnule Președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker,

Domnule Prim-ministru de land Armin Laschet,

Domnule Primar Marcel Philipp,

Doamnelor și domnilor,

Vă felicit pentru semnarea Tratatului de prietenie, a Tratatului de la Aachen!

Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene.

Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare.

Tratatul de la Élysée semnat de Cancelarul Adenauer și Președintele de Gaulle a pecetluit, la 18 ani după finalul celui de Al Doilea Război Mondial, prietenia celor două țări care fuseseră îndușmănite anterior.

Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi.

Renaşterea „spiritului de la Élysée” trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai „spiritul de la Élysée”, ci și „spiritul de la Aachen”!

În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre.

Ceremonia de astăzi are, aşadar, o semnificație excepţională atât pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin, cât și pentru viitorul Uniunii Europene. Acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice. El reflectă, în egală măsură, expresia sinceră a angajamentului dumneavoastră pentru consolidarea proiectului european.

Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv.

Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre.

În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. 

Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens.

În acelaşi timp, „Spiritul de la Aachen” ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. Sper că vom putea reconfirma acest lucru împreună, la Sibiu.

La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor.

Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!

Vă mulţumesc!”

La eveniment au mai participat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.