Italia, lecție de istorie pentru Germania

Primari şi guvernatori regionali italieni au cumpărat marţi o pagină în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung pentru a publica o scrisoare prin care se aduce aminte Germaniei că și ea a fost ajutată după cel de-al Doilea Război Mondial.

Autorii scrisorii nu sunt membri ai partidelor considerate eurosceptice. Dimpotrivă, ei reprezintă partidele de centru-stânga și de dreapta moderată. Ideea a scrie în Germania aparține eurodeputatului Carlo Calenda (acțiune, grup S&D). Inițiativa sa a fost îmbrățișată de reprezentanții Partidului Democrat Stefano Bonaccini, guvernatorul regiunii Emiliei-Romagna, de primarul Milanului, Beppe Sala, de cel de la Bergamo, Giorgio Gori, dar și de primarul Bologna, Virginio Merola, cel al Bresciei, Emilio Del Bono. Scrisoarea a mai fost semnată de primarul orașului Padova, Sergio Giordani, Francesco Italia, primarul Syracusei, guvernatorul Liguriei, Giovanni Toti, primarul Veneției, Luigi Brugnaro, cel al Genovei, Marco Bucci.

„Dragi prieteni germani, istoria a revenit în Occident. După treizeci de ani în care singurul lucru important a fost economia, astăzi provocarea revine a fi, ca în trecut, politică, culturală și umană. Prima provocare vizează însăși existența Uniunii Europene. Astăzi, Uniunea Europeană nu are mijloace pentru a răspunde la criză într-un mod unificat. Și dacă nu se dovedește că există, va înceta să existe”, se arată în scrisoare.

Pentru a dovedi că există, mai scriu semnatarii, „UE trebuie să urmeze acele „nouă state europene (inclusiv Italia, Franța, Spania și Belgia), care „au propus emiterea Eurobondurilor pentru a face față crizei. Aceasta nu solicită eșalonarea datoriilor publice anterioare, ci să doteze Uniunea Europeană cu resurse suficiente pentru un plan de salvare european, sănătos, economic și social, gestionat de instituțiile europene “.

„Datoria Germaniei după 1945 era de 29,7 miliarde DM în acel moment. Germania nu ar fi putut plăti niciodată. În 1953, la Londra, douăzeci și una de țări (inclusiv Franța, Italia, Spania și Belgia) au permis Germaniei să reducă la jumătate datoria și să amâne plățile restante ale datoriei. În acest fel, Germania a putut să evite intrarea în imposibilitate de plată. Faptele sunt cunoscute pe scară largă: la opt ani după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Europa a fost unită pentru a ierta jumătate din datoriile Republicii Federale Germania, adică Germania de Vest, care a văzut că banii trebuie restituiți aproximativ 15 miliarde de mărci, dintr-un total de aproximativ 30 de miliarde. Restul s-a întins pe treizeci de ani. (…) Peste zid, însă, rușii care au controlat Berlinul de Est și au cerut rambursarea integrală a creditului lor. Astfel, Germania de Vest a scăpat de datoria dinainte de război, care a reprezentat un sfert din venitul național și a putut începe reconstrucția, devenind ulterior locomotiva țării după reunificarea cu partea de est” se mai arată în scrisoare.

Pe scurt: invitația către germani este să-și amintească cum au supraviețuit dificultăților în cele mai dificile momente.

„Dragi prieteni germani, memoria vă ajută să luați deciziile corecte. Locul tău este cu marile țări europene. Locul dvs. este alături de Europa instituțiilor, valorile libertății și solidarității. Nu urmați micile egoisme naționale. Să arătăm împreună că Europa este mai puternică decât cei care o doresc slabă”, mai scriu semnatarii.

Mesajul vizează deopotrivă Olanda, văzută în Italia ca un fel de paradis fiscal pentru companiile multinaţionale, afirmând că aceasta a “instituit un regim fiscal favorabil care de mulţi ani sustrage resurse din toate ţările mari europene”.

Italia înregistrează un număr de decese mai mare decât orice altă ţară europeană din cauza epidemiei de coronavirus, adică 12,428 de decese până astăzi, adică o treime din totalul mondial, şi peste 100.000 de cazuri de contaminare confirmate.

Nouă ţări din Uniunea Europeană, între care Italia, Franţa şi Spania, au cerut săptămâna trecută emiterea comună de “obligaţiuni-corona” pentru finanţarea redresării economice după epidemia virală care pare să împingă zona euro spre o profundă recesiune.

Germania, Olanda, Finlanda şi Austria s-au opus propunerii de a emite aşa-numite “corona-bonds”, menţinându-şi tradiţionala lor reticenţă în a împărţi datoria economiilor mai puţin competitive.

La sfârşitul videoconferinţei de săptămâna trecută, Germania şi Olanda au declarat că cei care au nevoie ar putea accede la Fondul de salvare al zonei euro (Mecanism European de Stabilitate/MES) pentru a obţine linii de credit. Italia s-a opus acestui mecanism, care implică o se serie de condiţionalităţi.