Lac cu urme de viaţă descoperit pe Marte

Fascinaţia pământenilor faţă de a patra planetă a sistemului solar antedatează cu secole capacitatea lor de a depăşi barierele gravitaţionale şi a păşi efectiv în spaţiul cosmic. Încă de la 1600 primele telescoape inventate şi-au îndreptat atenţia către explorarea lui Marte. Întrupare a eternului avânt de a coloniza noi şi noi spaţii, Marte a devenit pe cale firească şi o ţintă predilectă pentru misiunile astronautice ale secolului XX.

La momentul de faţă sunt cinci misiuni calate pe explorarea astrului roşu: trei roboţi (numite şi rovere) care îi străbat suprafaţă şi colectează date: Opportunity şi Curiosity şi trei sateliţi orbitali: Mars Odyssey, Mars Express şi Mars Reconnaisance Orbiter. Alţi doi orbitali au fost lansaţi în noiembrie 2013 şi se află pe traiectorie: Mars Orbiter Mission şi MAVEN.

Curiosity- căci despre ea este vorba- a fost lansată de la Cape Canaveral pe 26 noiembrie 2011 şi a amartizat pe Craterul Gale la 6 august 2012. Misiunea sa presupune colectarea de date geo-climaterice.

Ultima realizare a lui Curiosity constă în descoperirea unui lac superficial de 30 de mile lungime şi 3 lăţime care ar fi întreţinut viaţă microbiană cu 3,7 miliarde de ani în urmă. Durata sa de viaţă şi „funcţionare” s-ar fi întins pe câteva zeci de mii de ani, poate chiar mai mult, crede John Grotzinger de la Institutul de Geologie din Pasadena. Mai mult decât atât în mâlul pietrificat de la suprafaţa locului s-au descoperit urme de compuşi organici care indică probabilitatea existenţei unor bacterii numite chemolitoautotrofe care se găsesc şi pe Pământ în peşteri şi în anumite nişe geotermale de pe fundul oceanelor.

(Bacteriile chemolitoautotrofe utilizează de obicei compuşii anorganici drept hrană precum sulf, sodiu sau fier.)

Descoperirea alimentează optimismul oamenilor de ştiinţă care deja intuiesc un trecut geoclimateric similar între Marte şi Pământ:

„Dacă am duce microbii de pe Pământ şi i-am aşeza într-un lac de pe Marte ar supravieţui oare? Ar supravieţui şi prospera? Răspunsul este da! Pe Marte ştim că a existat un lac dar nu eram siguri cât de mare şi cât de lung era şi cât a durat, şi de asemenea nici nu ştiam mai multe despre contextul persistenţei sale pe o asemenea durară de timp.” Continuă entuziast  Grotzinger.

Revenind pe Pământ- aici dezbaterile ce înconjoară asemenea întreprinderi aprind dezbateri atât din punct de vedere ştiinţific cât şi economic. Criticii lor invocă pe lângă sumele de bani considerabile care ar putea fi utilizate pentru alte scopuri imediate cât şi plusvaloarea ştiinţifică redusă, chiar nesemnificativă. Astfel Revaru Mihnea, astronom amator şi specialist în chimie consideră genul acesta de ştiri drept o campanie de publicitate prin care NASA îşi justifică fondurile.