Laszlo Tokes a pierdut și la Înalta Curte

După ce în 2022 a suferit o înfrângere la Curtea de Apel București, Laszlo Tokes a primit încă o lovitură, de data aceasta din partea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

• Moțiunea de cenzură, citită în Parlament
• Programul SAFE. 12 vulnerabilități critice — procedurale, juridice, financiare și strategice — care expun statul român. Avertismentul ignorat
• Emiratele Arabe Unite pǎrǎsesc OPEC dupǎ aproape 60 de ani
• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”

ÎCCJ a respins, ca nefondată, cererea lui Laszlo Tokes de anulare a decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care i-a fost retras Ordinul Naţional „Steaua României”, decizia instanţei fiind definitivă.

Vă prezentăm minuta deciziei.

„În rejudecare: Respinge acţiunea formulată de reclamantul Tokes Laszlo în contradictoriu cu pârâţii Administraţia Prezidenţială în calitate de reprezentantă a preşedintelui României – Klaus Werner Iohannis; Dacian Julien Cioloş – fost prim-ministru şi intervenientul Consiliul de Onoare pentru Ordinul Naţional Steaua României, ca nefondată. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta Administraţia Prezidenţială în calitate de reprezentantă a Preşedintelui Românei – Klaus Werner Iohannis, ca nefondată. Definitivă”.

Fostul europarlamentar a deschis un proces în instanţele bucureştene, în care a solicitat judecătorilor anularea decretului semnat pe 4 martie 2016 de preşedintele Klaus Iohannis, prin care şeful statului i-a retras Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat atunci retragerea decoraţiei acordate lui Tokes, având în vedere hotărârea Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional „Steaua României” din 20 septembrie 2013.

La 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” a decis retragerea distincţiei acordate lui Laszlo Tokes.

Principalul motiv a fost că, la data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Ulterior, la 4 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind retragerea decoraţiei Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler în cazul lui Laszlo Tokes. 

Prima cerere prin care Tokes Laszlo contesta legalitatea măsurii de retragere a distincţiei Ordinul Naţional „Steaua României” a fost respinsă ca inadmisibilă în februarie 2016, apoi a urmat o nouă acţiune în instanţă, de anulare a decretului prezidenţial din luna martie 2016, ajunsă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a decis, în anul 2021, rejudecarea cauzei şi soluţionarea fondului de către Curtea de Apel Bucureşti.

În plângerea formulată prin avocatul Kincses Elod se arăta că prin retragerea Ordinului Naţional conferit „în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând prin exemplul personal revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste” s-ar fi încălcat prevederile art.1, alin. 3 din Constituţie, referitoare la respectarea „idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989”.

El a susţinut că în acţiunea în contencios a ridicat excepţia nulităţii absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional „Steaua României” din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în faţa comisiei şi incompatibilitatea celor două membre, Gabriela Vrânceanu Firea şi Ecaterina Andronescu, „care au fost şi denunţătoare şi judecătoare”.

În acţiune se mai arăta că hotărârea Consiliului de Onoare nu ar avea forţă obligatorie pentru preşedintele României şi că instanţele de judecată nu ar fi cercetat cauza în fond.