Libia, oportunităţi de război

Acestea sunt ţintele evidente ale atacurilor din Libia, în viziunea majorităţii analiştilor chestionaţi de Q Magazine.
România a renunţat la neutralitate.Ce câştigă?Puţină vizibilitate, un loc în picioare la masa puterilor mondiale! Războiul din Libia este câmpul de operaţiuni al împărţirii puterilor mondiale, iar România se implică.Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după şedinţa CSAT, că, la solicitarea NATO, România va participa cu 207 militari la operaţiunile din Libia, cu fregata Regele Ferdinand.Nu ne vom recupera datoriile din Libia, dar putem câştiga vizibilitate, a declarat, pentru Q Magazine, analistul de politică externă
Emil Hurezeanu.„În astfel de situaţii, pentru că asistăm la apariţia unui nou model de multilateralism, cei care se fac remarcaţi prin intervenţie, prin neutralitate sau prin absenţă îşi pregătesc un rol pe care îl vor avea în context internaţional.România are o privire fixată spre ajutorul Statelor Unite, însă are o atitudine echivocă.Ce poate câştiga România în acest context?România nu are firme petroliere în Libia, iar recuperarea datoriilor se va face mai puţin sub urmaşii lui Gaddafi", a spus Hurezeanu.România are de recuperat creanţe de 60 de milioane de dolari de la libieni, în urma livrării de echipamente militare şi prestării de servicii înainte de 1989.Datoria ar fi trebuit achitată în petrol, cantitatea pe care România ar fi trebuit s-o primească echivalând cu 4% din consumul naţional. Există şi firme româneşti care au de recuperat crean?e de peste 50 de milioane de dolari din Libia.
Potrivit unor oficiali ai Ministerului Finan?elor Publice, citaţi de Hotnews.ro, cea mai mare sumă o are de recuperat compania de stat Romtehnica – aproximativ 39 de milioane de dolari.România a greşit că nu şi-a afirmat clar poziţia de la început, opţiune pe care trebuie să o explice, ne-a mai spus Hurezeanu. „România ar fi trebuit să discute de la început raţionamentul şi de ce amână o opţiune univocă.Există posibilitatea ca, atunci când ai o atitudine, să ai un loc la masă, chiar dacă stai în picioare", a explicat Hurezeanu.Acţiune de imaginePărerea analistului este împărtăşită şi de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, fost ministru de Externe al României.Acesta a explicat că poziţia României ţine de reputaţia ţării ca membru NATO şi ONU.El a precizat că implicarea României este încă nesigură, aceasta nereferindu-se la participarea efectivă în teatrele de operaţiuni, ci în embargoul cu privire la vânzările de armament către Libia.„Încercăm să arătăm că nu suntem nişte pigmei din punct de vedere militar.
Fapxul că nu avem capabilitate să participăm militar într-o operaţiune arată un semn de slăbiciune.Preşedintele Băsescu a vrut să amortizeze acest impact", a spus Geoană.Băsescu a afirmat că trebuie să se găsească resurse pentru punerea în aplicare a deciziei CSAT şi pentru respectarea angajamentului pe care România îl are faţă de NATO.El a adăugat că, pentru ca nava să opereze timp de trei luni în Marea Mediterană, sunt necesare 4,5 milioane de euro.Preşedintele a ţinut să precizeze că marii beneficiari ai resurselor petroliere din Libia sunt Italia, Franţa, Marea Britanie şi SUA şi că aceste ţări nu au nevoie de un război pentru a primi ceea ce au deja. „Intervenţia este pentru a proteja populaţia de un lider politic care omoară propria lui populaţie", a declarat preşedintele.Nu de aceeaşi părere sunt analiştii!România nu are ce să câştige din acest conflict, este de părere analistul economic Ilie Şerbănescu, spre deosebire de alte ţări, implicate direct în război.„
România nu poate câştiga petrol, a dovedit-o războiul din Irak, din care nu s-a ales cu nimic şi în care doar şi-a executat misiunea de aliat.Este de aştepxat ca aceia care ajung la conducerea Libiei să-i răsplătească într-un fel pe cei care s-au implicat în schimbarea lui Gaddafi.Libia reprezintă o parte din aprovizionarea mondială cu petrol, dar este vorba despre un petrol mai bun, mai uşor de rafinat, cu mai puţine costuri şi nu foarte uşor înlocuibil.Arabia Saudită s-a angajat să crească producţia, însă acest petrol este de o altă calitate, cu care Italia sau Franţa se descurcă mai greu", a explicat Şerbănescu.Cine câştigă?Pe de altă parte, crede analistul politic Emil Hurezeanu, prin conflictele din Orientul Apropiat se redistribuie rolurile economice ale unor puteri occidentale.Câştigătorul?
Nu se ştie încă.Perdante vor fi, cu siguranţă, ţări emergente precum Brazilia şi India.„S-ar putea să fie un conflict care repartizează roluri economice diferite în Orientul Apropiat.Avem un brâu care porneşte dintr-o ţară mai pacifistă, Maroc, dar continuă cu Tunisia, Libia, Egipx, până în Yemen.Aici se joacă roluri economice ale unor pieţe occidentale, situaţie nefavorabilă nou-veniţilor, ţărilor emergente precum Brazilia şi India.
Numele câştigătorului există, dar este scris cu cerneală simpatică", a mai spus Hurezeanu.Conflictul din Libia aduce dispute şi între premierul şi preşedintele Rusiei.Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, consideră inaccepxabil termenul de „cruciadă", folosit de premierul Vladimir Putin, referindu-se la intervenţia occidentală în Libia.Conform AFP, este pentru prima dată când Medvedev şi Putin au poziţii atât de diferite, la un an de la alegerile prezidenţiale.Premierul rus consideră că rezoluţia ONU privind Libia „reaminteşte de apelurile la cruciade din Evul Mediu", iar evenimentele aflate în desfăşurare în Libia demonstrează necesitatea consolidării capacităţii de apărare a Rusiei. „Sunt jocuri de glezne, culisări!
De fapx, Rusia şi China sunt autorii «cruciadelor», prin abţinere!", a mai spus Hurezeanu.Aurul negruAnaliştii au căzut de acord: preţul petrolului va merge în sus.Poate până la 200 de dolari pe baril, dacă durează mai multe luni. „Dacă războiul va dura puţin, acesta va avea un impact redus asupra preţului petrolului.Dacă va dura mai multe luni, barilul de petrol ar putea să se ducă la 150-200 de dolari", ne-a spus Şerbănescu.Preţul petrolului Brent a depăşit 116 dolari pe baril, după izbucnirea conflictului din Libia.Producţia de petrol a Libiei a scăzut la mai puţin de 400.000 de barili pe zi, reprezentând circa un sfert din nivelul anterior crizei, şi ar putea fi oprită complet, a declarat, recent, preşedintele companiei libiene National Oil.Grupul italian Eni, cea mai mare companie străină din Libia, a evacuat toţi angajaţii din această ţară, după ce Naţiunile Unite au autorizat acţiunea militară. Alţi producători occidentali de petrol cu activităţi în Libia sunt grupurile Total (Franţa), OMV (Austria) şi Repsol (Spania). În ianuarie, Libia a produs 1,59 milioane de barili de petrol pe zi, respectiv 2% din producţia mondială.„
Cel mai mare risc pentru companiile petroliere implică posibile pagube la facilităţile de producţie, ceea ce ar îngreuna reluarea producţiei după încheierea conflictului", a declarat Alessandro Marrone, analist în domeniul apărării la Institute of International Affairs din Roma (IAI).Marrone a arătat că unele instalaţii de producţie vor putea înregistra daune colaterale, în urma raidurilor aeriene, iar altele ar putea fi sabotate, ca represalii.Analişti ai JPMorgan Chase, Bank of America Merrill Lynch şi Barclays consideră probabil că producţia de petrol din Libia va rămâne suspendată în 2011.Ofensiva pornită de Occident împotriva dictatorului libian Muammar Gaddafi se poate resimţi în România şi prin majorări de preţuri, determinate de majorarea preţului petrolului.Scuza pentru majorarea preţului benzineiAnalistul economic Niels Schnecker consideră că preţul barilului de petrol nu va depăşi 125 de dolari, estimând că războiul nu va dura foarte mult.Preţul benzinei însă va creşte. „Premierul Emil Boc spunea că nu există motive pentru creşterea preţului benzinei, dar acum va fi o motivaţie.Până la sfârşitul anului, un litru de benzină va ajunge la şapxe lei.
Conflictul din Libia va fi o scuză bună pentru ca preţul benzinei să fie majorat de companiile petroliere din România", a spus Schnecker pentru Q Magazine.