Lucian Papici, șeful secției de Urmărire din DNA cere CSM apărarea reputației profesioanle

În cererea transmisă CSM, obținută de Q Magazine, Papici arată  că afirmaţiile făcute de către premierul României Victor Viorel Ponta în mass-media sunt afirmaţii denigratoare, care îi afectează reputaţia profesională.

 ”Se pune la îndoială obiectivitatea în instrumentarea dosarelor penale, probitatea morală şi profesională”, arată magistratul în document.

Papici notează că în cadrul emisiunii din 2 octombrie ,,Ora de vârf,, difuzată de postul de televiziune RTV, premierul Victor Viorel Ponta a spus “Papici a făcut dosare politice,,.

 ”Această afirmaţie a fost făcută într-un context în care cu trei ore înainte a fost transmis de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ordinul prin care mi s-a dispus încetarea delegării în funcţia de procuror şef secţie. Afirmaţia este cu atât mai gravă cu cât în calitate de prim ministru, Victor Viorel Ponta nu are atribuţii legale, funcţionale ori de statut în numirea/delegarea”, se arată în cererea magistratului transmisă CSM.

Pe lângă aceasta, notează Papici, unele afirmaţii din cadrul aceleiaşi emisiuni cuprind exprimări de genul ”De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii?”, de natură a aduce grave atingeri independenţei magistratului.

 ”Prin afirmaţia făcută, în mod evident se creează opiniei publice sentimentul că primul ministru, care este om politic, deşi nu are atribuţii legale, este în realitate cel care hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror”, mai arată magistratul DNA.

Astfel Papici cere Consiliului analizarea şi dispunerea măsurilor legale, ”ţinând seama de faptul că, prin afirmaţiile făcute onoarea şi reputaţia profesională au fost grav afectate, se creează un potenţial de asociere a magistraţilor, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului, cu mediul politic”.

”Modul tendenţios, precum şi aprecierile personale şi judecăţile de valoare îmi afectează imaginea publică. Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii profesionale şi morale şi se află în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care le manifest în exercitarea profesiei, iar acestea au fost încălcate prin comportamentul public al primului ministru”, a arătat Papici în finalul cererii.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie, printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat apoi, într-un comunicat de presă, că activitatea profesională a procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru s-a remarcat “prin rigoare şi rezultate remarcabile şi nu există motive care să justifice încetarea exercitării funcţiilor de conducere”.

DNA a precizat că încetarea delegării lui Papici ca şef al Secţiei de combatere a corupţiei din DNA a fost dispusă în 2 octombrie de procurorul general, după ce tot Tiberiu Niţu, în 23 septembrie, dispusese delegarea aceluiaşi procuror pe aceeaşi funcţie.

Legat de acest caz președintele Traian Băsescu afirma că a discutat cu procurorul general al României, Tiberiu Nițu, căruia i-a opinat că nu vede cu ochi buni schimbarea procurorului șef de secției Lucian Papici.

 ”L-am sunat pe procurorul general si i-am spus : nu e bine sa-l schimbati pe Papici, dle procuror general ! (…) În acest moment ce au făcut Nițu, Cazanciuc și Ponta a compromis România. Acum şapte zile, oamenii ăştia erau buni, şi după ce s-a pus dosarul lui Dragnea, a ieşit şi dosarul lui Voiculescu, dintr-o dată nu au mai fost buni. Eu îi consider pe cei doi procurori numiţi nişte oameni onorabili”, au fost declarațiile președintelui după încetarea delegării lui Papici.

Papici a instrumentat dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu, în care l-a deferit justiției alături de un fost șef de secție de la instanța supremă, Florin Costiniu, și doi oameni de afaceri, Costel Cășuneanu și Marius Locic. Dosarul s-a finalizat definitiv prin condamnarea la inchisoare cu executare a fostului demnitar Cătălin Voicu, șapte ani, a omului de afaceri Marius Locic, patru ani, și pedepse de câte patru ani cu suspendare pentru Costel Cășuneanu și fostul judecător ICCJ.

Dosarul a scos la iveală ițele judiciare dintre oameni de afaceri cu judecători și polițiști, coordonate de fostul senator Voicu.

Un alt dosar semnat de Papici este cel în care Adrian Năstase și soția acestuia au fost condamnați, în primă instanță, de judecători ai ICCJ, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, respectiv, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”.

În acest caz fostul demnitar și soția sa sunt judecați pentru corupție și santaj în legătură cu modul în care au primit mai multe obiecte de uz casnic provenite din China precum și pentru modul în care au renovat mai multe imobile pe care le dețin.

Între eșecurile procurorului se numără cazul judecătorului Bâcu și a Narcisei Georgescu, fostă șefă a ANSVA, ambii achitați definitiv de judecători pe motiv că faptele acuzate nu există.

Judecatorul Vasile Bâcu, de la Tribunalul Bucuresti, a fost trimis în judecată în octombrie 2005 pentru luare de mită,  de către Lucian Papici.Magistratul Bîcu a fost achitat definitiv în februarie 2008 de judecătorii ICCJ iar în  februarie 2009 a fost repus în funcție de Consiliul Superios al Magistraturii. Ultterior statul român a fost obligat să-i plătească salariile neîncasate pe perioada celor doi ani cât a fost suspendat din funcție.

Al doilea caz pierdut de Papici, din lipsă de probe care să dovedească acuzațiile aduse, este cel al fostei directoare a ANSVSA, Narcisa Georgescu, trimisă în judecată, pentru corupție, într-un dosar în care a fost acuzată de primire de foloase necuvenite, respectiv a 20 de borcane de icre negre.

Instanțele de judecată în fața cărora a compărut Georgescu au constatat că probele aduse de acuzare nu probează faptele imputate astfel că au achitat-o succesiv pe aceasta, cazul fiind închis prin decizie definitivă în 2007 de către ICCJ.