Managementul privat, colacul de salvare?

Ce va aduce o eventuală astfel de decizie?
O dispariţie a numirilor politice, o trecere la profitabilitate?  Măsura anunţată de FMI şi de Guvern este utilă, însă soseşte prea târziu, este de părere Mădălina Popescu, director general al companiei de consultanţă în resurse umane Pluri Consultants.Ea este de părere că majoritatea companiilor de stat au fost deja devalizate de guvernele anterioare prin managerii desemnaţi, iar angajaţii, oricum mult prea numeroşi, s-au obişnuit cu „un ritm nefiresc de încet al activităţii, cu o scară inversă de valori, cu delaţiunea, cu nemunca".„În marea lor majoritate, aceste companii au procese imperfecte, proceduri învechite, sisteme interne nefuncţionale. Trebuie deci transformate în totalitate.Trebuie ca aceste companii să parcurgă repede un drum pe care celelalte, preluate de mari multinaţionale, l-au parcurs în 10-15 ani.Noii manageri, oricât de bine ar fi selectaţi, nu vor putea performa atât de multe schimbări într-un climat social şi aşa labil, pe fondul reducerii salariilor", a declarat Popescu, pentru Q Magazine.Nicio măsură a FMI nu va elimina nepotismele din companiile naţionale, ele există şi în multinaţionale, sunt specifice cultural românilor şi vor dispărea odată cu noi, crede Popescu. „
Cei din companiile de stat nu şi-au putut dezvolta aceste competenţe – dacă ne gândim numai la leadership, la managementul resurselor sau la managementul talentelor, pentru că, în permanenţă, au trebuit să fie servili, la cheremul şi la ordinele politrucilor. Managementul companiilor naţionale este centrat pe rezultate, numai că rezultatele pe care le vizează nu sunt uşor de mărturisit public şi vor putea fi constatate, în toată splendoarea, în sala tribunalului, peste vreo 30-40 de ani", a adăugat Popescu. Recrutarea actuală, absentă în cărţile de specialitateCompaniile de stat recrutau până în prezent prin metodologia unor examene scrise, în stilul unui extemporal susţinut de toţi candidaţii, o singură dată, împreună, spune Elena Itu, HR Manager la Fan Courier.  „Examenul ascundea culisele unor lucrări perfecte, făcute de acasă de către candidaţii din filiera nepotisme sau agreaţi politic pentru funcţii din top management.Această metodologie, exemplificată rarisim în cărţile de tehnici de recrutare şi selecţie, nu este practicată în sistemul privat. În domeniul resurselor umane, pentru recrutarea la nivelul posturilor de management se apelează la firme specializate de recrutare sau, dacă au un departament HR bine pus la punct, la metode de recrutare proactive, cum este headhuntingul.Managerul din compania multinaţională ştie să definească obiectivele smart, ştie importanţa unui proces de evaluare a performanţelor, ştie să stabilească şi să urmărească key performance indicators şi ştie că, fără profit, compania nu există", a declarat Itu, pentru Q Magazine. Target?
Să se uite de obligaţiile de partid!Potrivit reprezentantului Pluri, cea mai gravă problemă a managementului companiilor de stat este lipsa unei imagini clare a stării companiei, lucru care să permită dezvoltarea unei strategii de supravieţuire. „Companiile au o evidenţă financiar-contabilă multiplu cosmetizată şi o poziţionare în piaţă care ţine de un monopol, oligopol sau de vreo poziţie preferenţială – subvenţii, iertări de datorii etc.Este greu de spus câte dintre aceste companii ar fi competitive dacă ar exista în condiţii de egalitate cu competitorii lor privaţi.Probabil puţine.Este important să ştim ce intenţii are acţionarul majoritar, respectiv statul.
Dacă statul se va comporta ca orice acţionar privat, va tăia în carne vie.Dacă îşi va păstra protecţionismul prin care vrea să-şi conserve structurile, atunci câteva companii vor mai supravieţui", a adăugat Popescu.Specialistul în HR este de părere căGuvernul şi FMI ar trebui să definească foarte clar obiectivele şi planul de acţiune pe următorii trei-cinci ani, pentru a acorda şanse de viaţă acestor companii. „Abia după aceea vor putea trata nivelul scăzut de profitabilitate şi de productivitate, prin ameliorarea proceselor, upgrade-ul procedurilor, crearea şi implementarea sistemelor integrate vitale (ERP – n.r. – gestionarea resurselor companiei, CRM – n.r. – managementul relaţiilor cu clienţii, sistemul de evaluare a performanţei, MIS – n.r. – sistemul de management al informaţiilor, balanced scorecard – n.r. – sistemul de definire a obiectivelor strategice) şi creşterea graduală a competenţelor angajaţilor, în paralel cu dezvoltarea unei culturi organizaţionale bazate pe valori", a explicat Popescu. Trecerea la profitabilitate, imposibilăO trecere la profitabilitate a companiilor de stat este imposibilă, din punctul de vedere al senatorului PSD Iulian Bădescu, membru al Comisiei Economice.
El este de părere că, odată ce decizia numirii în funcţie a directorilor companiilor de stat este luată de Adunarea Generală a Acţionarilor şi de Consiliul de Administraţie al companiilor, este imposibil ca numirea să nu fie politică.Senatorul este de părere că mulţi manageri din companii de stat sunt mult mai „capabili" decât cei din multinaţionale, aceştia confruntându-se cu mai multe „interferenţe". „Lungimea mandatului, timpul pe care-l au la dispoziţie, fapxul că sunt supuşi la presiuni politice care pleacă de la nivelul de angajare, sunt foarte des sunaţi pentru a angaja, a disponibiliza, sunt sunaţi în privinţa achiziţiilor publice, sunt obligaţi să relaţioneze cu anumite companii.Ei se confruntă cu mixtiunea politicului pe toate palierele.Cei care reuşesc să jongleze şi să obţină profituri mari la companiile pe care le conduc vor dovedi că sunt foarte buni şi în mediul privat", a declarat Bădescu, pentru Q Magazine.El este de părere că soluţia de management privat este abordată pentru a acoperi neregulile din companiile de stat. „
Nu cred că vor pune în aplicare acest proiect.Vine campania electorală, iar aceste surse de venit sunt pentru puşculiţa PD-L.Dacă se va realiza, va fi un lucru de faţadă, întrucât niciun manager nu va putea fi evaluat într-un an, înainte de alegerile generale", a adăugat Bădescu. În urma negocierilor cu FMI pentru încheierea unui nou acord, lista companiilor monitorizate, care înregistrează pierderi, a fost extinsă prin includerea altor nouă societăţi, respectiv Poşta Română, Tarom, Complexul Energetic Turceni, Electrica Serv, Electrica Furnizare Transilvania Nord, Oltchim, SNLO, precum şi societăţile Intervenţii Feroviare şi Telecomunicaţii CFR, numărul companiilor de stat monitorizate de FMI ajungând la 154.