Paradoxul crizei este că ea pare să afecteze doar emisfera nordică. În timp ce Europa stagnează în interiorul crizei, cu perspective deloc roze, Australia a primit cel mai mare rating posibil, AAA, de la agenţia Fitch Rating.
Agravarea crizei datoriilor în Europa
Cea mai mare îngrijorare a tuturor economiştilor este agravarea situaţiei datoriilor statelor membre UE, care aduce după o sine o hemoragie incontrolabilă de capital dinspre bugetele naţionale spre creditori. Iar acest lucru în mod automat creează tensiuni sociale, guvernele fiind predispuse la măsuri populiste şi neplata datoriilor. Ceea ce ar fi catastrofal pentru întregul sistem bancar, dar şi economic al Europei.
Moody’s avertizează Europa asupra riscului evident al reducerii abrupte al expunerii pieţelor de capital externe în economiile europene, ceea ce ar duce în mod evident la o lipsă acută de fonduri pentru finanţarea ţărilor membre UE. Într-un „comentariu special”, publicat pe 27 noiembrie, agenţia declară că „va considera în continuare că zona euro îşi va menţine unitatea, chiar şi în situaţii limită cum este cea a Greciei, dar notează că inclusiv acest scenariu pozitiv este purtător de ratinguri foarte „negative” pentru statele europene” (Le Monde). Agenţia arată că niciuna dintre statele europene nu este la adăpost de o asemenea scăderea a ratingului (AAA), un rating ce le permite deocamdată să se împrumute la dobânzi avantajoase de pe pieţele externe. Iar printre cele specificate sunt, de exemplu Franţa, Olanda, Finlanda, Germania sau Olanda.
„Deşi zona euro, în ansamblul ei, are o forţă economică şi financiară enormă, fragilitatea instituţiilor continuă să împiedice rezolvarea crizelor şi să afecteze ratingurile. În absenţa măsurilor politice de stabilizare a situaţiei pieţelor pe termen scurt, riscul pierderii creditărilor va continua să crească”. (www.moodys.com)
Scenarii posibile
Agenţia de rating speculează că nu este neglijabilă situaţia în care una sau mai multe state din zona euro să intre în default şi să renunţe la moneda unică, adică o spirală a falimentelor multiple, ceea ce ar duce la demantelarea construcţiei economice europene. O asemenea variantă a fragmentării zonei euro ar putea avea consecinţe grave asupra întregii economii mondiale şi va aduce recesiunea inclusiv în statele cele mai bogate şi mai stabile, cum ar fi Statele Unite sau Japonia.
Moody’s „se teme” însă şi de răspunsul decidenţilor politici la actuala criză, răspuns care nu întotdeauna este cel aşteptat de mediile financiare (cu alte cuvinte, măsuri populiste) şi care ar putea aduce noi tensiuni şi cirscumspecţii între băncile creditoare şi statele care se împrumută. Pentru aceasta, agenţia de rating oferă exemplele Greciei, Italiei, Irlandei sau Ungariei, state care au beneficiat de stipendii totuşi generoase din partea organismelor financiare internţionale, dar care rămân ancorate în zona gri a încrederii pieţelor.
În absenţa unor iniţiative politice majore (iar iniţiativa Franţei şi Germaniei poate fi notată, dar deocamdată nu este sprijinită de partenerii europeni) care să stabilizeze condiţiile pieţelor de credit sau condiţiile de comportament ale statelor, se poate ajunge, spune agenţia în raportul ei făcut public la Londra, la o dramatică modificare a perspectivelor europene, dar şi a politicii agenţiilor de rating faţă de Europa. Iar evoluţia, în mod evident, nu va fi una pozitivă, ci negativă. Deocamdată, Moody’s amână o decizie în acest sens până la finele primului trimestru al anului viitor.














































